În mii de magazine vor apărea noi etichete pe alimente. Ce reprezintă acestea
Cei care se ocupă de băncile de alimente fac mari eforturi să ne explice că nu este destul să fim darnici de Crăciun și de Paște.
Tocmai de aceea, în mii de magazine din țară, vor apărea etichete care semnalizează la raft ce produse neperisabile pot fi donate.
În paralel, companiile care vând alimente, sunt invitate să intre într-un sistem care preia marfa pe cale să expire și o duce rapid unor familii sărmane. Sunt mecanisme care funcționează eficient, de patru decenii, în alte țări.
Șapte frați nu știu să spună ce și-ar dori să mănânce. În casa modestă din cartierul Giulești nu au acum nici apă, nici lemne de foc. Faptul că mama are cu ce să-i hrănească e meritul Băncii de Alimente.
Reporter: „Ce înseamnă pentru dumneavoastră aceste alimente?”
Mama copiilor: „Foarte mult, că nimeni nu face binele asta.”
Mulți români vor să ajute.
Bărbat: „Nu am ocazia să merg la familii sau la oameni săraci, așa că prefer, unde-i organizat, să contribui.”
Iată de ce, la raft, în mii de magazine, veți vedea astfel de anunțuri, cu ce puteți investi în Banca de Alimente, administrată de Crucea Roșie.
Andreea Furtună, Crucea Roșie: „Ne e de folos și un pachet de mălai de doi lei și un pachet de orez de trei lei și unul de biscuiți de un leu. Vor face un pachet consistent pentru o familie vulnerabilă din România.”
Bărbat: „Cumperi pentru tine, mergi la casa de marcat și produsele pe care vrei să le donezi le lași în coșurile amenajate afară.”
Între timp, două mari lanțuri comerciale au contracte solide cu o altă bancă de alimente, profilată pe hrană perisabilă.
Un foarte scurt popas fac în Banca pentru Alimente București produsele colectate de reprezentanții acesteia de la producători și magazine care au marfă pe cale să expire, cu ambalaj neconform, etichete greșite sau care a ieșit din sezon. Sunt sortate rapid, apoi sunt chemați oameni de la peste 100 de ONG-uri care le duc la 20.000 de beneficiari.
Adică e o platformă pentru fructe, legume, lactate, inclusiv cele mai scumpe de pe piață, dar care se strică repede.
Mihai Doboș: „Au fost refuzați de un anumit comerciant pentru că au o albeață, doar unii, probabil 1-2 la sută. 15 tone.”
Gabriel Sescu: „Un ONG care vine să preia astfel de produse e câștigat de două ori. Ia zece produse și nu mai merge în trei, patru locuri și ia doar ce îi trebuie.”
În România, 150.000 de copii adorm frecvent flămânzi. Un sfert din populație are cel mult nouă lei pe zi pentru hrană.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
