„Îmi dau seama că tata e beat după cum calcă. Știu că o să ne bată. Fug cu fratele meu și dormim în șanț”

În plus, adulții care au fost chinuiți în copilărie tind să devină, la rândul lor, abuzatori.

Din fericire, există și cazuri în care mărturia unui copil agresat duce la incriminarea părintelui violent. A reușit cu succes asta o tânără procuroare din București care aplică și la noi o metodă științifică de interogare, practicată în Israel. Astfel, victima nu simte că este chestionată, reușește să își învingă teama și îl dă în vileag pe călău.

Pe Alexandra Tomescu am găsit-o în biroul ei, printre munți de dosare. Are 38 de ani și de 11 lucrează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Numai în ultimii doi ani și jumătate a trimis în judecată cel puțin 40 de dosare penale în care victimele au fost copii - un record pentru București.

Alexandra Tomescu, procuror: "Mi-a rămas în minte un caz cu o fetiță de 7 ani. Inițial era vorba despre o violență în familie pentru că un trecător a observat cum respectiva fetiță a fost lovită în public de către bunica sa. Așa a apărut dosarul de violență în familie. La audierea minorei respective, copilul a spus că s-a mai întâmplat ceva și a povestit că a fost de-a lungul timpului victima abuzului sexual din partea tatălui".

Alexandra a preluat audierea, iar tatăl fetei a fost arestat doar în baza declarației copilei – unul din puținele cazuri de acest fel.

Alexandra Tomescu, procuror: "Acela era mijlocul de probă. Singura probă, ca să zic așa, în termeni foarte clari pentru oameni, la momentul respectiv. Ulterior, a fost și condamnat pentru că în instanță, nu știu cum s-a întâmplat, dar a și recunoscut".

Protocolul Nichd, o metodă israeliană de audiere științifică a copilului abuzat, dă rezultate spectaculoase 

Pentru a ajunge la o declarație relevantă, procuroarea aplică Protocolul Nichd, într-o cameră specială de audiere - unde copiii se simt în siguranță. Protocolul reprezintă un model științific de audiere segmentată, preluat de la cercetătorii de la Universitatea din Haifa.

Rămas singur în aceeași încăpere cu victima, procurorul se bazează exclusiv pe amintirile copilului pentru a strânge probe de necontestat în instanță, dacă audierea este făcută corect - adică, din aproape în aproape. Discuția este înregistrată audio-video și este urmărită din camera tehnică de un avocat, un reprezentant al Protecției Copilului, dar și un psiholog, care, până nu demult, erau prezenți lângă copil.

Alexandra Tomescu, procuror: "Discuția inițial este liberă. "Povestește-mi tot ce s-a întâmplat de la început până la sfârșit". Și ulterior, într-adevăr, segmentăm. Povestește-mi totul din momentul în care ai intrat pe ușă, niciodată nu trebuie să folosești cuvinte pe care copilul nu le-a folosit. Ăsta este un lucru esențial. Dacă copilul nu spune că l-a durut, tu nu trebuie să spui ”și, te-a durut?””.

Pentru prevenirea cazurilor de violență domestică, Poliția Română colaborează cu ONG-urile și direcțiile de protecție a copiilor. Din păcate însă, cele mai multe cazuri nu sunt raportate. Nici de familie, nici de comunitate.

Daniela Boșca, psiholog, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale: ”Acum câteva luni discutam cu o fetiță – ”eu îl aud pe tata când vine acasă și îmi dau seama că e beat după cum calcă, eu o să îmi dau seama dacă o să mă bată în seara aia sau nu și eu cu fratele meu fugim și dormim în șanț” - de fapt, aici mi s-a părut grav. Unu, că mama lor nu avea capacitatea să ceară ajutor, doi- că vecinii care vedeau copiii ăia nu luau atitudine”.

Copiii care sunt într-o situație de pericol trebuie să afle că pot suna oricând la 112 sau la Telefonului Copilului, iar autoritățile sunt obligate să deschidă o cercetare.

„Eu te-am făcut, eu te omor”- mentalitatea românului în creșterea copilului

Comisar șef Angela Chirvăsuță, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, IGPR: Câteodată, copiii vor doar să se descarce, să spună ceea ce trăiesc. Cer numai o consiliere la telefon. Nu vor să își dea nici măcar numele. Pentru un copil, o palmă urmată de o îmbrățișare este ușor iertată pentru că un copil, exact ca o femeie abuzată, se adaptează la forma de educație care e utilizată împotriva lui. N-o să vină să spună de la prima palmă".

Daniela Boșca, psiholog: ”Părinții de foarte multe ori când țipă sau sunt duri cu copilul - vor să demonstreze că sunt mai puternici cu copiii lor - știți că se zice ”eu te-am făcut, eu te omor” - proverbe care sunt cunoscute în creșterea copilului. Eu cred că atunci când un profesor va fi amendat serios că nu a sesizat un caz de abuz, când un părinte va fi amendat pentru că a bruscat un copil și cineva a sesizat lucrul ăsta - când se vor aplica cu adevărat legile - atunci România se va schimba și oamenii vor înțelege că fiecare are datoria să facă schimbarea asta”.

Grav este că adulții care au fost maltratați în copilărie riscă să nu poată să rupă ciclul violenței. În cazul băieților, există o probabilitate mai mare să devină agresori, iar fetele să rămână victime.

Statisticile poliției confirmă faptul că bărbații sunt autorii principali ai agresiunilor domestice, într-un procent covârșitor. Cu alte cuvinte, tații sunt cei care își agresează mai des copiii.

Potrivit IGPR, în primele 9 luni ale anului 2024, peste 3.000 de băieți și aproape 3.400 de fete din toată țara au fost victime ale violenței domestice. Minorii au fost supuși la violențe, loviri, amenințări, cerșetorie, agresiuni sexuale și abandon. 

Articol recomandat de sport.ro

Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni