Cum va rămâne în istorie pandemia de Covid-19. Instituții culturale din mai multe țări documentează vizual întreaga criză
Ce vor afla viitoarele generații despre impactul pandemiei de coronavirus asupra vieții oamenilor de pe întreg Globul? Și ce lecții vor putea fi desprinse din acest episod care ne-a pus la grea încercare?
Sunt întrebările la care s-au grăbit deja să adune răspunsuri muzee și alte instituții culturale din mai multe țări.
Metropole care fremătau de viață reduse brusc la tăcere. Soluții ingenioase ori nostime pentru discuții între generații silite să păstreze distanța fizică, rafturi goale în magazine și clienți în costume de protecție improvizate, un medic epuizat după ture nesfârșite. Astfel de situații au fost surprinse în instantanee în ultimele luni.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Iar muzee și alte instituții culturale din întreaga lume fac eforturi pentru a documenta vizual perioada de pandemie.
Ellen Harrison, director de programe și campanii creative, Societatea „Anglia Istorică”: „E important ca generațiile viitoare să poată privi în urmă și să afle tot ce a fost nevoie să facem ca să ne protejăm. Este și o cale de a procesa o parte din sentimentele dificile, din frustrarea provocată de toată această experiență”.
La sfârșitul lunii aprilie, Societatea „Anglia Istorică” a cerut oamenilor fotografii care ilustrează viața în carantină. A fost primul apel public de acest fel de după Al Doilea Război Mondial. În doar câteva zile au fost trimise peste trei mii de fotografii.
Ies în evidență curcubeiele, simboluri ale solidarității și ale speranței, dar și momentele în care oamenii aplaudau eforturile depuse de cadrele medicale. Înduioșează scenele în care copiii ori nepoții încercau să țină legătură cu bunicii, în condiții de distanțare. Și în mai toate imaginile își face simțită prezența faimosul umor britanic.
Alții nu se mulțumesc cu fotografii și colecționează obiecte emblematice pentru aceste vremuri neobișnuite.
Margi Hofer, vice-președinte și director de muzeu în cadrul Societății Istorice din New York: „Unul dintre obiectele care apar iar și iar este masca de protecție. Masca a devenit un simbol vizual foarte puternic al crizei, dar și o declarație politică. Dacă o porți sau nu spune ce crezi despre eforturile guvernului de a reporni activitatea”.
Societatea Istorică din New York a început colecția în martie cu o sticluța de dezinfectant. Demersul se concentrează pe obiecte definitorii pentru această perioadă, care au însă și un rol instructiv.
Margi Hofer: „Tot așa ne informăm despre pandemia de gripă spaniolă din 1918, ca să vedem ce putem învăța din acea experiență. Aflăm despre măsurile de sănătate publică luate atunci, drept repere pentru ce avem de făcut acum”.
Mănuși oferite celor care nu au, locuri de joacă închise, magazine luate cu asalt - asemenea scene vor spune așadar povestea acestor luni, definind felul în care lumea își va aminti de pandemia de coronavirus.
