Cum trăiesc muncitorii asiatici veniți la muncă în România. Economia țării ar intra în colaps fără ei
Economia țării ar intra în colaps fără muncitorii asiatici, spun tot mai mulți români cu afaceri în construcții și industria ospitalității.
În jur de două miliarde de euro intră în bugetul de stat din taxe și impozite, din prima zi când sosesc străinii și până la finalul contractului. Avem deja 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, care locuiesc în cartiere create special pentru ei.
E cinci dimineața. În cel mai mare complex din cartierul Berceni stau peste o mie de muncitori asiatici. Sunt bucătării pe fiecare etaj și în fiecare se gătește de zor.
Câteva sute dintre cei de aici servesc la mese mâncăruri cochete în restaurante de lux. Alții repară conducte, sapă șanțuri, curăță fose septice.
Plitele noi și camerele de supraveghere au văzut și câteva accidente. Mulți găteau acasă pe pirostrii, în aer liber.
Pe măsură ce boncancii rupți și plini de noroc ai celor de noapte apar în fața camerelor, tura de zi se scurge fantomatic pe porți.
Valeriu Nicolae, director general: „Acești 90.000, indiferent de nația lor, în tot ce înseamnă economia României, produc undeva la 2 miliarde de euro.”
Peste 200 de milioane de euro vin numai din dări către stat, mai aspre decât pentru cetățenii români.
-Bună dimineața, ce mai faceți?
-Mergeți la muncă?
-Nu, mergem la medicul de familie.
-Mergeți la analize de sânge?
Angajatorii cer periodic controale, ca să se asigure că în comunități nu apar boli transmisibile. Pentru sănătate și noroc, nepalezii își pun - dacă-și permit - un dinte de aur.
Viața privată și munca rămân clar separate.
-Ieși vreodată cu colegii români, să beți ceva?
-Nu, mi-e prea dor de familia mea. Soția e în țara mea.
-Inima ta...
-E zdrobită, da.
Tânărul ne spune că nu fumează și nu bea alcool. Lucru rar... cel mai mare pericol al calității muncii e acest viciu pe care cei nou veniți îl preiau imediat.
Deja în maxim câteva zile consumul de alcool începe.
-Prima beție?
-Înainte, undeva la două săptămâni începeau să bea. Se îmbată foarte repede.
-Dintr-un etaj întreg, câți pică după o petrecere?
-95% pică.
Culmea e că în aproape sută la sută din cazuri, asiaticii se dreg cu ierburi și ceaiuri și dau la serviciu randamentul cerut.
În ultimul an, încă o țară, răscolită de conflicte și foamete în zona rurală, trimite la noi oameni pentru munca de jos.
Este o singură bluză, în uscătorul industrial, iar hainele spălate în mașină și nu de mână, sunt un lux în țara de origine.
De la o sută de mii, contingentul maxim de muncitori asiatici permis României crește, la anul, la 140.000. Proporțional, vor crește și banii încasați la buget.
Vom spune acum și partea gri a poveștii, ca să înțelegeți mai bine că adaptarea cu acest nou tip de forță de muncă nu e deloc ușoară. O parte dintre nou veniți trebuie învățați cum se folosește o toaletă și să nu urineze în public. Să mănânce la masă, și nu pe jos, din motive de igienă. Să renunțe la a instala cuști în curtea blocului, ca să prindă ciori, câini și pisici pentru hrană. Miliardele de euro produse de oaspeții noștri sunt câștigate cu trudă de ambele părți.
Etichete: muncitori,
.webp)
