Ce este boala epuizării profesionale și cum se poate trata

Afecțiunea numită și „burnout” poate fi tratată dacă este diagnosticată. Problema este că mulți o confundă cu un episod de depresie ori oboseală și cred că va trece de la sine așa că nu cer ajutor.

Bianca lucrează într-o companie de marketing şi munceşte 10 - 12 ore pe zi. Se simţea tot mai obosită.

Bianca Văsuț, specialist în marketing şi blogger: ”Chiar dacă dormem suficiente ore noaptea, mă întrebam de ce sunt atât de obosită. La început nu îmi dădeam seama, până când am stat şi am analizat şi am făcut nişte şedinţe de couching şi de terapie, tocmai ca să "scap" şi să rezolv aceste stări”.

Se numeşte "burnout" sau "sindromul muncii în exces". Cu alte cuvinte, cei care ajung în acest stadiu au "bateriile complet descărcate".

Citește și

Marea Britanie ar putea închide frontierele în urma numeroaselor mutaţii ale SARS-CoV-2

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Sindromul este strâns legat de stresul resimţit pe o perioadă mai lungă de timp la serviciu. Programul haotic, cerinţele tot mai mari, dar şi lipsa recompenselor din partea angajatorului pot duce la burnout. La toate acestea se adaugă şi lipsa somnului, a socializării şi alimentaţia nesănătoasă.

Jeni Chiriac, psiholog: ”Fizicul încă mai duce, dar partea psihologică cedează, cum spuneam mai devreme, pur şi simplu memoria de scurtă durată îmi joacă feste, am plecat undeva m-am întors am uitat. Este nevoie de evaluarea specialistului, o anamneză, o discuţie, un set de analize”.

Sindromul a fost definit prima dată de un psiholog german în anii '70. Dar în anul pandemiei a făcut tot mai multe victime printre cei care lucrează de acasă. Cei mai vulnerabili sunt perfecţioniştii - cei care dorm puţin, iau multe sarcini asupra lor şi nu cer ajutor.

Vladimir Nica, medic specialist psihiatru: ”Ea a fost clasificată în curând în codificările noastre medicale şi poate fi luat concediu medical pentru depresia asociată sau pentru tulburarea în sine”.

Aproape 30% dintre angajaţii care lucrează de acasă au declarat că muncesc suplimentar, comparativ cu cei care merg la birou, unde procentul este de sub 5%. Iar efectele se traduc în dublarea numărului de persoane anxioase, depresive şi epuizate, arata datele europene.

Parlamentul European a venit cu o iniţiativă legislativă prin care cere reglementarea muncii de acasă. Să fie stabilite clar orele de lucru şi pauzele. Comisarii europeni îşi propun astfel să garanteze, aşa cum îl numesc ei, "dreptul la deconectare", adică angajatul să nu mai fie deranjat cu telefoane sau e-mailuri în afara orelor de muncă şi nici în concediu.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"