Boala care îi îngrijorează pe medicii români. Tot mai mulți pacienți au fost diagnosticați în ultima perioadă

Față de anii dinaintea pandemiei de Covid-19, acum sunt cu până la 30% mai multe cazuri, iar mulți dintre pacienți sunt tineri, potrivit Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și director medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București.

Fenomenul ar fi apărut din cauza faptului că oamenii nu au mai mers la control medical în timpul pandemiei, iar acum descoperă că au și această afecțiune când merg la spital cu alte probleme de sănătate și efectuează teste. Totodată, cazurile în creștere sunt cauzate și de faptul că tot mai multe persoane utilizează droguri injectabile, atât în România cât și în străinătate.

„Cred că nu greşim dacă spunem că este un fenomen care este legat de momentul actual al pandemiei. Nu aş spune post-pandemie pentru că suntem încă în pandemie. Din păcate, cei aproape trei ani înseamnă printre altele şi subdiagnosticarea pentru infecţiile HIV/SIDA, în mod real, ceea ce înseamnă că pacienţii s-au infectat, dar nu au ajuns la spital şi atunci nu au avut un diagnostic, din păcate. Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat şi chiar în anii care urmează să fie o creştere clară, ce vedem în spitale, se întâmplă şi la Institutul Matei Balş, înseamnă o realitate şi aici sunt mai multe componente,” a spus Marinescu pentru News.

Creșteri înregistrate și pentru cazurile de hepatită B și hepatită C

„Faptul că nu au fost diagnosticaţi în timp de pandemie, creşterea sau trendul ascendent în cazul consumatorilor de droguri injectabile, lucru care se întâmplă peste tot, inclusiv în România, nu are legătură cu pandemia, această creştere se întâmpla încă de acum cinci ani, poate şi mai bine, şi atunci vom avea pacienţi cu HIV/SIDA şi nu numai, să ştiţi că şi la hepatitele B şi C este aceeaşi discuţie, şi în cazul altor afecţiuni. Dar dacă vorbim de consumatori aceste boli infecţioase se transmit cu precădere”, a mai spus medicul.

Citește și

Poluarea cauzează 10% din cancerele din Uniunea Europeană. Cum ar putea fi redusă semnificativ în România

„Nu are rost să discutăm de anii de pandemie, pentru că acolo ne-am apropiat de 0, apropo de diagnostic pentru pacienţii noi cu infecţie HIV. Comparând cu ceea ce se întâmpla înainte de pandemie, este o creştere care înseamnă cel puţin 20-30% şi lucrurile acestea se vor vedea mult mai bine în viitorul apropiat. Deocamdată, încă discutăm totuşi de pandemie, încă nu este suficient timp astfel încât aceste persoane să fie diagnosticate”, a adăugat el.

Marinescu a spus că fenomenul de acum „mulți ani”, când pacienții veneau la spital și erau diagnosticați cu HIV prea târziu, a revenit. „Nu se întâmplă cu aceeaşi frecvenţă, dar se întâmplă şi trag un semnal de alarmă din punctul acesta de vedere”, a spus el.

Ce se întâmplă când pacientul infectat cu HIV ajunge prea târziu la spital

„În primul şi în primul rând, posibilitatea de intervenţie este redusă. Şi, din păcate, când spunem că infecţia HIV este o afecţiune cronică, cu o speranţă de viaţă care ar putea să se apropie de cea a unui pacient care nu are HIV, se referă strict la cazurile incipiente, nu se referă la complicaţii. În momentul în care pacientul ajunge târziu la spital, din păcate, evoluţia poate să fie nefavorabilă indiferent cât de mult ai interveni,” a mai spus Marinescu.

„Fiecare cetăţean, în momentul în care are o simptomatologie, ar trebui să ajungă la spital şi în momentul în care vorbeşti de analizele de bază, ar trebui luată în calcul şi analiza pentru HIV/SIDA şi lucrurile acestea trebuie să se întâmple în mod uzual, indiferent de spital, nu numai la spitalele de boli infecţioase şi dacă am înţelege lucrurile astea, probabil că va merge mai bine”, a adăugat el.

„Cu siguranţă că ar trebui să se facă în toate unităţile medicale, că sunt locuri, şi nu mă refer aici doar la spitale unde poţi să faci doar o testare rapidă, care te orientează, dar categoric că poţi să o faci şi cred că este important doar să indici acea analiză şi să consideri că până la urmă orice pacient, mai ales dacă are un comportament la risc, trebuie să fie testat pentru hepatitele B şi C şi pentru HIV/SIDA. Nu doar că trebuie să fie testat la un moment dat, dar acest lucru trebuie să se întâmple cu o anumită frecvenţă. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă măcar o dată pe an aceste analize, iar cei care un comportament la risc, consumatorii, ar trebui să fie testaţi mult mai frecvent”, a concluzionat medicul.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale