Autorităţile ştiau de ani buni că urmează o criză a imunoglobulinei, dar n-au făcut nimic. Mii de litri, la canal

Atunci, specialiştii avertizau că fiecare ţară trebuie să îşi facă o rezervă de plasmă pentru prepararea medicamentelor, dar suntem printre puţinii din Uniunea Europeană care nu au făcut acest lucru. Iar acum bolnavii noştri sunt la mila străinilor, cărora le-am cerut disperaţi ajutorul.

România este una dintre puţinele tari din Europa care trebuie să importe produse derivate din plasmă, printre care şi imunoglobulina. În centrele de transfuzii, separarea plasmei din sânge se face în condiţii primitive.

Iar România nu a făcut nimic în această direcţie, cu toate că Uniunea Europeană ne-a anunţat de acum câţiva ani că se apropie o criză a produselor din plasma umană.

Pentru a nu-şi pierde proprietăţile, plasma trebuie congelată imediat. Nu dispunem de aparatura pentru îngheţare rapidă, aşa că pungile cu plasma sunt ţinute în congelatoare vechi de zeci de ani timp de o oră, la -60/-70 de grade Celsius. Apoi sunt mutate în alte congelatoare, la fel de vechi, unde sunt păstrate doi ani la -30 de grade.

Reprezentanţii Institutului Naţional de Hematologie spun că anul trecut s-au colectat 82.500 de litri de plasmă. Potrivit lor, întreaga cantitate ar fi fost folosită în spitale pentru transfuzii. Doar că, specialiști din domeniu susțin că o parte din plasma ar ajunge în cele din urmă la gunoi.

''Media este de 60.000 de litri pe an... Astea sunt cifrele neoficile pe care le-am auzit în discuţiile de la minister'', spune Florin Hozoc, distribuitor de imunoglobulină. 

Asta în timp ce în Germania, Austria, Cehia, Polonia, Slovenia şi Ungaria este permisă colectarea privată a plasmei destinată obţinerii de mediacamente.

Iar în Italia, Spania, Belgia, Olanda, Suedia şi Marea Britanie, colectarea se face în centrele de plasmafereza ale organizaţiilor nonguvernamentale.

Plasma colectată este predată fabricilor care produc apoi derivate precum imunoglobulina. În schimb, producătorul trimite marfă celui care i-a dat plasmă. Cum România nu oferă nimic, nu are nici prioritate. Iar unii dintre producătorii care aveau contract cu Ministerul Sănătăţii, pur şi simplu nu şi-au onorat promisiunea.

Aşa s-a ajuns în situaţia cumplită de acum, când autorităţile au cerut ajutorul ţărilor membre NATO şi UE.

70 de state analizează apelul nostru pentru a stabili dacă ne pot trimite din rezervele lor.

Premierul a anunţat că vom cumpăra medicamentele prin UNIFARM, însă a greşit de 6 ori numele produsului.

Viorica Dăncilă: ''Demersurile pentru achiziţionare imunoglobinei vor fi realizate de UNIFARM...''

În încercarea de a rezolva pe termen lung această criză, ministrul Sănătăţii a stat faţă în faţă cu producătorii. Aceştia au dat asigurări că vor demara, începând din această lună, procedurile pentru redirecționarea pe piața din România de pe celelalate piețe europene a unor cantități de imunoglobulină necesare tratării pacienţilor romani.

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: ''Am discutat despre ce urmează să facem în viitor. Problema este că avem nevoie. Încă mai negociem pe această temă."

Florin Hozoc, distribuitor de imunoglobulină: ”Au câştigat din suspendarea taxei clawback 10 milioane de euro. Trebuia să găsească soluţii să acopere nevoia din România."

Între timp, pacienţii privesc neputincioşi de pe patul de spital. Sunt hotărâţi să îşi ceară dreptul la viaţa chiar şi la CEDO.

Conform ministrului sănătăţii, România are nevoie în fiecare an de aproape o mie de kilograme de imunoglobulina.

Sorina Pintea a precizat și că va lua în calcul intenția de a stabili procedurile și condițiile în care se poate colecta plasmă de la donatori români pentru a fi folosită ca materie primă de către companiile producătoare de imunoglobulină.

Articol recomandat de sport.ro

Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară