Anorexia nervoasă. Cum ne dăm seama că o persoană este anorexică și în ce fel se poate trata această problemă

Toate eforturile extreme de a ține sub control greutatea corporală, care devine deficitară, interferă cu viața de zi cu zi pe multiple planuri. În plus, anorexia nervoasă se asociază cu o serie de complicații serioase, care în cazuri severe pot fi fatale. Descoperă ce înseamnă anorexia, cum se manifestă și în ce constă tratamentul.

Ce este anorexia

Anorexia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar, caracterizată de o percepție distorsionată a imaginii de sine, de frica obsesivă de a nu lua în greutate și de un control exagerat asupra formelor corpului, descriu Mayo Clinic și Cleveland Clinic. Pentru a preveni câștigul ponderal, pacienții cu anorexie restricționează sever aportul alimentar.

Unii pacienți cu anorexie adoptă, de asemenea, comportamente purgative – fac sport excesiv, își provoacă vărsături, utilizează laxative, diuretice, clismă sau diferite produse pentru slăbit.

Citește și

Legătura neașteptată dintre dietă și sănătatea mintală. La ce nutrienți să fim atenți

Este important de știut că pacienții anorexici nu prezintă întotdeauna o scădere semnificativă în greutate. Practic, aceștia pot îndeplini criteriile de diagnostic pentru anorexie, având un indice de masă corporală normal. În aceste situații, specialiștii descriu forma de „anorexie nervoasă atipică”, prezintă Christine A. Moore și Brooke R. Bokor în lucrarea „Anorexia Nervosa”.

Potrivit statisticilor prezentate de National Eating Disorders Association, anorexia nervoasă are a doua cea mai mare rată de mortalitate dintre toate afecțiunile psihiatrice. Datele statistice din SUA arată că 31% dintre pacienții cu anorexie nervoasă au avut tentativă de suicid.

Cauze și factori de risc pentru anorexie

Nu se știe cu certitudine ce cauzează această tulburare de alimentație. Poate fi vorba de un cumul de factori genetici, psihologici și de mediu. Spre exemplu, câțiva dintre factorii care se pot asocia cu anorexie sunt:

• Standardele de frumusețe actuale – concepția conform căreia doar persoanele slabe sunt atractive, presiunea impusă la locul de muncă (cum ar fi în cazul femeilor care practică modeling);

• Predispoziția genetică spre perfecționism și perseverență, dar și tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă;

• Istoricul medical familial de tulburări alimentare;

• Dietele restrictive și curele de slăbire – acestea pot modifica modul în care funcționează procesele psihologice. Astfel, persoanele care urmează diete stricte, fără supravegherea unui specialist, pot prezenta dificultăți de a reveni la o alimentație normală;

• Evenimente traumatice – pierderea unei persoane dragi, victimele bullyingului, abuzului sexual și rasismului.

Adolescenții sunt mai predispuși la a dezvolta anorexie, însă tulburarea poate apărea și la vârstă adultă. Afecțiunea este mai des întâlnită la persoane de sex feminin. Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că mulți pacienți de sex masculin rămân nediagnosticați, din cauza dezinformării și stigmei, arată Eating Disorders Victoria.

Semnele și simptomele anorexiei

Pacienții cu anorexie pot prezenta următoarele manifestări:

• Restricționează sever aportul alimentar;

• Se simt supraponderali sau se plâng de depozite de grăsime în diferite regiuni ale corpului, chiar dacă au o greutate normală sau prea mică;

• Au un interes exagerat în ceea ce privește conținutul în calorii al alimentelor, dietele și alimentele;

• Se tem de consumul unor alimente sau grupe alimentare;

• Se critică pe sine;

• Au sentimentul puternic de a-și ține sub control greutatea – se cântăresc excesiv și își măsoară circumferința abdominală sau alte părți ale corpului;

• Consumă doar anumite tipuri de alimente, cum ar fi cele mai sărace în grăsimi și calorii;

• Consumă cantități foarte mici de alimente;

• Neagă senzația de foame, refuză să mănânce și sar frecvent peste mese;

• Găsesc scuze pentru a nu lua masa și mint cu privire la cât de mult au mâncat;

• Pot găti preparate culinare complexe pentru alte persoane, însă ei înșiși nu le consumă;

• Folosesc laxative, diuretice, clismă, suplimente naturiste pentru slăbit, fac sport în exces chiar dacă au o greutate prea mică, își provoacă vărsături (merg la toaletă imediat după ce mănâncă) – în cazul anorexiei de tip purgativ;

• Își verifică frecvent corpul în oglindă, căutând diferite defecte estetice;

• Refuză să mănânce în public;

• Își acoperă corpul cu mai multe straturi de haine sau se îmbracă în articole vestimentare largi;

• Își modifică obiceiurile alimentare – pot consuma alimentele într-o anumită ordine sau le rearanjează în farfurie;

• Prezintă stări de iritabilitate, insomnie, izolare socială, lipsa emoțiilor, libido scăzut și depresie;

• Au gânduri suicidare;

• Scad semnificativ în greutate într-un interval de timp scurt;

• Prezintă subnutriție sau malnutriție protein-calorică – deficit sever de greutate, caracterizat de un indice de masă corporală (IMC) sub 18,5 kg/m².

Din păcate, mulți pacienți cu anorexie neagă existența unei probleme, ceea ce întârzie stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului. Aceștia solicită îngrijiri medicale abia atunci când apar complicații amenințătoare de viață. Dacă recunoști aceste simptome în cazul tău sau unei persoane apropiate, este important să ceri ajutorul medicului și psihoterapeutului cât mai curând.

Complicațiile anorexiei

Potrivit surselor menționate, un pacient cu anorexie se poate confrunta cu un număr mare de probleme de sănătate, din cauza deficiențelor nutriționale severe:

• Amețeli, oboseală accentuată și stări de leșin;

• Dezechilibre hidroelectrolitice (un nivel anormal de sodiu, clor, potasiu) – în stadiul sever, poate surveni moartea subită;

• Anemie;

• Tulburări cardiace – aritmii (ritm cardiac rapid sau slab), prolaps de valvă mitrală, insuficiență cardiacă;

• Hipotensiune arterială;

• Tulburări digestive – constipație, diaree, balonare, greață, gastropareză;

• Osteoporoză;

• Probleme de concentrare și învățare;

• Amenoree la femei – absența menstruațiilor;

• Scăderea testosteronului la bărbați;

• Slăbiciune musculară, topirea masei musculare;

• Vindecare dificilă a rănilor;

• Senzația persistentă de frig;

• Piele uscată și alte afecțiuni cutanate;

• Unghii fragile și căderea părului;

• Infecții frecvente;

• Dificultăți de respirație;

• Afecțiuni renale;

• Tulburări de creștere și dezvoltare la adolescent;

• Neuropatie periferică;

• Atrofie cerebrală;

• În sarcină – complicații obstetricale și postnatale;

• Sindrom de realimentare – dacă revin rapid la o alimentație normală după o perioadă de înfometare. Sindromul se asociază cu risc de deces.

De asemenea, pe lângă afectarea stării fizice, anorexia se asociază și cu diferite tulburări de ordin psiho-emoțional, cum ar fi:

• Tulburări de personalitate;

• Anxietate și depresie;

• Abuzul de alcool și alte substanțe;

• Tentativa de suicid.

Tratamentul anorexiei

Stabilirea diagnosticului și a complicațiilor prezente se efectuează printr-un examen clinic, evaluare psihologică, analize complete de laborator și imagistice.

Pacienții necesită adesea spitalizare pentru reluarea alimentației sub monitorizarea specialistului. În cazuri severe, medicul poate recomanda inițierea nutriției enterale (pe tub nazogastric).

Cazurile clinice de anorexie sunt abordate multidisciplinar, fiind implicați medici, psihologi clinicieni și psihoterapeuți, dieteticieni autorizați. Tratamentul include psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere nutrițională pentru implementarea unui plan alimentar corect, medicație (cum ar fi antidepresive sau antipsihotice, dacă sunt prezente alte tulburări de sănătate mintală sau diferite complicații), relatează Mayo Clinic.

Îmbunătățirea relației cu mâncarea, tratarea carențelor nutriționale și malnutriției protein-calorice sunt câteva obiective esențiale. Creșterea aportului de alimente se realizează treptat, pentru a preveni instalarea sindromului de realimentare.

Așadar, anorexia nervoasă reprezintă o tulburare de comportament alimentar ce se poate asocia cu diferite complicații serioase, amenințătoare de viață. Poți preveni astfel de tulburări prin adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și asimilarea unor informații corecte cu privire la nutriție, sub îndrumarea nutriționistului-dietetician.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"