„Legea deep fake”, pe masa politicienilor. Ce riscă persoanele care folosesc această tehnologie
Un jaf de peste 25 de milioane de dolari a fost comis la Hong Kong cu ajutorul inteligenței artificiale.
Hackerii l-au păcălit pe angajatul unei companii să transfere banii la cererea unor avataruri care semănau cu șefii lui într-o ședință prin videotelefon.
Incidentul aduce din nou în discuție necesitatea adoptării unei legislații, care să prevină astfel de situații. La noi, deputații urmează să voteze actul normativ care pedepsește utilizarea cu rea-credință a acestor videoclipuri false, numite „deep fake,” create cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
Planul jafului a fost pus la cale mai multe luni, timp în care escrocii au cules imagini video cu colegii și superiorii facționarului păcălit. Apoi a fost suficient ca un angajat de la departamentul financiar al companiei păgubite să răspundă la un apel telefonic video prin care i se cerea să participe la o ședință cu șefii săi.
Omul a acceptat imediat, fiind absolut convins că în fața lui se aflau, în legătură video directă, superiorii săi. Erau de fapt imagini identice cu ale șefilor săi care utilizau aceleași voci, dar care de fapt erau doar niște avataruri create de Inteligență artificială. Unul dintre șefi i-a cerut funcționarului să facă 15 tranzacții în conturi diferite, însumând 25,6 milioane de dolari.
Abia după falsa ședință, bietul om a realizat că a fost victima unei escrocherii orchestrate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Polițiștii chinezi au arestat în acest caz 6 suspecți. Astfel de situații uluitoare în care Inteligența Artificială este folosită ilegal au creat îngrijorare în rândul autorităților din întreaga lume.
Pe masa parlamentarilor noștri se află „Legea deep fake", document care stabilește că oricine folosește această tehnologie în scop artistic să avertizeze că imaginile și informațiile nu sunt reale. În caz contrar riscă o amendă cuprinsă între 10.000 și 200.000 de lei. Proiectul urmează să fie votat în zilele următoare.
Robert Cazanciuc, senator PSD inițiatorul legii: „Luați cazul BNR. Cum ar fi ca Mugur Isărescu să dea o declarație despre leu sau aur și bursele să pice. Cine va fi amendat și care vor fi sancțiunile? La Senat era închisoare cu 2 ani și a rămas o amendă, dar vor fi amendate persoanele care vor folosi această tehnologie”.
Chiar luni, Banca Națională a României a avertizat că, în ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări deep fake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Videoclipurile folosesc fraudulos imaginea și vocea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe o platformă inexistentă.
Și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a lansat în ultima vreme mai multe avertismente despre acest nou fenomen.
