Guvernul lui Luca Niculescu a primit, marți, votul de încredere al Parlamentului, după ce a reușit să adune mai mult de minimul de 233 de voturi necesare. Astfel, România are, din nou, un Executiv „plin”, după ce s-au înregistrat 280 de voturi ”pentru”.
„Eu cred că poate să reziste şi până la capăt. Şi asta pentru că nu văd de ce ar fi demis la sfârşitul lui 2027”, a declarat Andrei Ţăranu, într-un interviu pentru News.ro, despre perspectivele noului Executiv şi capacitatea acestuia de a rămâne la guvernare.
În opinia politologului, viitorul guvern va funcţiona într-un context politic complicat, în care formaţiunile care nu se mai află la putere vor fi nevoite să îşi redefinească poziţiile şi să îşi pregătească strategiile pentru următoarele alegeri.
„Părerea mea e că va fi un guvern care poate lucra până la finalul mandatului, un guvern de termen lung, pentru că, în primul rând, PSD trebuie să se reorganizeze”, a afirmat Ţăranu, explicând că PSD are interesul să se reorganizeze electoral, în timp ce PNL şi USR vor trebui să îşi clarifice direcţia politică şi perspectivele.
PNL şi USR trebuie să îşi regândească strategia
Potrivit lui Andrei Ţăranu, cele trei partide se vor confrunta cu provocări diferite în perioada următoare. PSD va trebui să se pregătească pentru alegeri, în timp ce PNL şi USR vor avea de gestionat dificultăţile asociate unei perioade petrecute în opoziţie.
În cazul liberalilor, situaţia ar putea deveni deosebit de complicată. Ţăranu a făcut referire la tensiunile din interiorul partidului şi la criticile îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, apreciind că s-ar putea pregăti schimbări importante la nivelul conducerii şi al organizării formaţiunii.
„PNL-ul va avea o chestie foarte complicată”, a spus analistul, care anticipează posibile lupte interne şi încercări de schimbare a echilibrului de putere din partid.
Nici USR nu ar avea o perspectivă simplă. În evaluarea lui Ţăranu, formaţiunea va întâmpina dificultăţi în încercarea de a reveni la guvernare, în special dacă nu va reuşi să construiască o alianţă electorală şi politică viabilă.
„USR-ul nu a ajuns niciodată singur la guvernare, ci totdeauna într-un tandem oarecare”, a afirmat politologul, referindu-se la dependenţa partidului de colaborarea cu alte formaţiuni, în special cu PNL cu care, susţine Ţăranu, a reuşit să se certe aproape de fiecare dată. Această relaţie nu ar putea fi lipsită de tensiuni şi pe viitor, iar dificultatea de a găsi un partener politic stabil ar putea limita perspectivele USR în perioada următoare.
Schimbări importante în partide şi un posibil blocaj politic
Andrei Ţăranu anticipează o perioadă de reaşezare a scenei politice, în care partidele vor încerca să îşi redefinească identitatea şi să îşi consolideze poziţiile înaintea următoarelor alegeri.
În acelaşi timp, politologul consideră că noua configuraţie guvernamentală ar putea continua să susţină izolarea politică a formaţiunilor considerate extremiste. Rămâne însă întrebarea dacă această strategie va fi eficientă într-un context în care partidele proeuropene se pot confrunta cu slăbiciuni interne şi dificultăţi electorale.
Ţăranu atrage atenţia că AUR ar putea continua să îşi consolideze discursul politic atât timp cât principalele formaţiuni concurente nu reuşesc să ofere o alternativă convingătoare.
„Rămânând în opoziţie, neavând parte de un PNL puternic şi un USR puternic, AUR va putea să-şi continue discursul”, a explicat analistul.
Va funcţiona cordonul sanitar împotriva extremismului?
Întrebat dacă cordonul sanitar împotriva extremismului va funcţiona, Ţăranu a afirmat că succesul acesteia va depinde nu doar de deciziile politice de la Bucureşti, ci şi de evoluţiile din Europa şi Statele Unite.
Analistul consideră că o eventuală moderare a dreptei radicale la nivel european ar putea avea efecte şi asupra scenei politice româneşti. El a indicat drept factori relevanţi evoluţia mişcării MAGA din Statele Unite şi schimbările de discurs ale unor formaţiuni de extremă dreapta din Europa.
„Dacă programul MAGA se va prăbuşi, şi eu cred că se va prăbuşi pe 3 noiembrie, şi cei din România se vor modera”, a afirmat Andrei Ţăranu.
În opinia sa, este posibil ca unele partide radicale europene să îşi tempereze poziţiile şi să renunţe la anumite teme care le-au definit discursul în trecut. Un asemenea proces ar putea influenţa şi evoluţia formaţiunilor similare din România.
Totuşi, analistul nu exclude menţinerea unui segment radical al electoratului românesc şi consideră că evoluţia acestuia va depinde de capacitatea partidelor de a-l reprezenta şi de a-l atrage.
Programul de guvernare al noului Executiv poate fi consultat AICI.
.webp)
