Iohannis le-a propus partidelor parlamentare să semneze un ”pact pentru România europeană”

Politicienii care îl vor semna se angajează să modifice Constituția și să transpună în lege cele două întrebări ale referendumului pe justiție, dar să și revină asupra modificărilor controversate din codurile penale și din legile justiției.

Este o deturnarea a sensului referendumului pe justiție din 26 mai, i-a răspuns la scurt timp liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Două zile, cât au durat consultările cu partidele politice, șeful statului a vorbit numai despre votul covărșitor în favoarea referendumului pe justiție.

Anunțul privind semnarea unui pact între toate partidele politice a luat prin surprindere pe toată lumea.

CITIȚI AICI textul integral al acordului național, propus de președintele Klaus Iohannis!

Citește și

Ce a făcut Tăriceanu înainte să vină Iohannis la consultări. Șefa de protocol i-a atras atenția

Măsurile propuse de șeful statului nu se rezumă doar la implementarea în Constituție a celor două întrebări adresată la referendum - respectiv interdicția adoptării unor legi privind amnistia și grațierea corupților și a ordonanțelor de urgență în domeniul penal. Președintele propune reluarea dezbaterilor privind legile justiției și a codurilor penale, astfel încât acestea să fie puse în acord cu observațiile instituțiilor internaționale de drept.

Liderii Coaliției de la putere au transmis că șeful statului încearcă o "șmecherie" și că, prin acest pact, își dorește de fapt susținerea tuturor formațiunilor pentru un nou mandat. Și nici nu vor ca referendumul constituțional să fie organizat simultan cu alegerile prezidențiale, idee lansată tot de Iohannis.

Este și părerea partenerilor de la ALDE. Călin Popescu Tăriceanu a fost la consultări și a dat bătăi de cap oamenilor din staff-ul președintelui. Liderul senatului s-a așezată la masa discuțiilor, deși protocolul de la Cotroceni îi indicase și lui, dar și restul colegilor din delegație, unde trebuie să-l aștepte pe șeful statului.

Tăriceanu a zăbovit minute bune pe scaun, până când un consilier, dar și șefa de protocol, l-au invitat să-și ia locul în sală, în picioare. S-a ridicat cu câteva secunde înainte de a intra Klaus Iohannis și s-a îndreptat către locul său, ridicându-și pantalonii.

Președintele așteaptă o săptămâna sau două răspunsul partidelor politice.

Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă, preşedinte interimar al PSD, a declarat, miercuri, după consultările de la Cotroceni, că i-a propus preşedintelui Klaus Iohannis formarea unui grup de lucru, condus de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, pentru ca rezultatele referendumului să fie puse în aplicare cât mai repede.  

Declarația susținută de președintele Klaus Iohannis:

”S-a încheiat și numărarea voturilor de la referendum, și s-au încheiat și consultările cu partidele politice parlamentare. 

Rezultatul numărării voturilor arată că la acest referendum s-au prezentat aproape 8 milioane de români, din care aproximativ 6 milioane și jumătate de voturi au fost clar „DA” la ambele întrebări. Un rezultat foarte, foarte bun, mult, mult peste așteptări. Or această prezență masivă la referendum și votul covârșitor dat pentru „DA” arată că românii nu au votat strict numai pentru aceste întrebări. Sigur, ele trebuie acum, aceste răspunsuri ferme, trebuie transformate în legislație.

Românii au votat, politicienii acum trebuie să implementeze rezultatul votului și este clar că rezultatele referendumului trebuie transformate în legislație. Adică trebuie creată legislația care efectiv interzice amnistia și grațierea pentru corupți, cum trebuie creată legislație pentru interzicerea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și a politicii penale, precum și extinderea dreptului de a contesta constituționalitatea unor ordonanțe de urgență.

Asta pare că este rezultatul referendumului. În realitate, acesta este rezultatul de bază, însă trebuie să mergem mai departe și să înțelegem bine importanța politică a acestui vot foarte clar din partea românilor.

Românii au votat clar și ferm împotriva abordării anti-europene promovate în campanie de PSD și ALDE, două partide care au fost sancționate drastic de electorat. Așadar, românii au arătat clar: România este o țară pro-europeană, românii sunt o națiune pro-europeană. Acest lucru este foarte important. Trebuie ținut de cont de acest lucru și politicienii trebuie să tragă concluzii.

Noi nu am ajuns întâmplător sau din greșeală în Uniunea Europeană. Noi, românii, am dorit să fim în Uniunea Europeană. Asta nu reduce cu nimic suveranitatea noastră. Dar și această decizie este una suverană. Noi vrem să facem parte din acest spațiu european, care se bazează pe principii și valori. Le-am acceptat. Vrem să fim aici. Vrem să avem un stat de drept, vrem să avem o justiție independentă. Vrem să avem legi bune în domeniul justiției. Nu degeaba referendumului s-a numit referendum pentru justiție.

În același mod, trebuie să înțelegem foarte clar că votul este un drept consacrat în Constituție. Așadar, tot politicienii sunt obligați să creeze condițiile pentru toți românii, ca să voteze. Trebuie să creeze efectiv, nu doar teoretic, posibilitatea unui vot. Or ceea ce s-a întâmplat în străinătatea se numește îngrădirea dreptului la vot și este inacceptabil așa ceva!

În concluzie, toate aceste chestiuni au fost discutate în cadrul consultărilor. I-am rugat pe cei care s-au prezentat la consultări să-și expună punctul de vedere în legătură cu toate aceste lucruri.

Am constatat că există o largă convergență. Majoritatea, marea majoritate a partidelor, sunt de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementate așa cum a votat poporul. Sunt de acord partidele că trebuie consolidat parcursul european al României.

În consecință, pentru a valorifica cum se cuvine acest vot și consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord național pentru consolidarea parcursului european al României. Sau, dacă vreți altfel, un pact politic pentru România Europeană.

Așadar, „Acord Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României”, care conține, în esență, următoarele chestiuni:

Sigur, transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.

Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice, revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.

Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.

De asemenea, propun ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării - atât în țară, cât și în străinătate, subliniez – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Acest proiect de acord național va fi trimis imediat partidelor parlamentare și va fi pus imediat la dispoziția publicului interesat, prin intermediul dumneavoastră, al jurnaliștilor.

Așadar, aștept în câteva zile un răspuns afirmativ la invitația mea de a semna acest acord național.

Vă mulțumesc! La revedere!”

 ACORD POLITIC NAȚIONAL pentru consolidarea parcursului european al României

”România este o democrație vie și vibrantă, în care cetățenii sunt activ dedicați apărării libertății, păstrării și respectării regulilor și principiilor unui stat de drept autentic, precum și continuării luptei împotriva corupției;

Românii își doresc aprofundarea integrării în Uniunea Europeană, așa cum demonstrează cu claritate rezultatele votului din data de 26 mai 2019;

România rămâne profund atașată principiilor și valorilor europene. Nu există altă opțiune pentru țara noastră decât aceea a consolidării democrației și a statului de drept. Un stat de drept slăbit, fără o justiție independentă și cu instituții ale căror atribuții în combaterea corupției sunt amputate, fără respectarea principiului cooperării loiale și constructive între instituțiile statului înseamnă, de fapt, mai puțină prosperitate și securitate pentru cetățeni și o frână în dezvoltarea României;
Într-un stat de drept veritabil, într-o democrație consolidată, așa cum își doresc românii să fie țara lor, amendarea cadrului legislativ trebuie realizată prin respectarea unor cerințe esențiale precum transparența, predictibilitatea, realizarea unor ample consultări cu profesioniștii și instituțiile direct vizate și, în primul rând, consensul social.

Având în vedere că:

► independența judecătorilor și procurorilor și eliminarea oricăror ingerințe politice în actul de justiție reprezintă fundamentul unui stat de drept, iar de la acest principiu nu se poate abdica,
► este obligatorie eliminarea oricăror influențe ale factorului politic în activitatea judiciară sau în gestionarea carierei magistraților și excluderea oricărei posibilități a autorităților executive de a interveni asupra activității lor de natură jurisdicțională,
► progresele României în consolidarea independenței sistemului judiciar, a luptei anticorupție și a asigurării unei funcționări eficiente a sistemului judiciar trebuie să continue,

Ținând cont de:

► voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendumul național din data de 26 mai 2019,
► statutul României de țară membră a Uniunii Europene și de angajamentele asumate în acest sens, inclusiv din perspectiva respectării principiilor și a valorilor fundamentale ce stau la baza Uniunii Europene,
► recomandările Comisiei Europene din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO,
► solicitările asociațiilor din sistemul judiciar și ale organizațiilor civice,

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca toate acțiunile noastre să fie îndreptate în direcția respectării pe deplin a principiilor, valorilor europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a democrației și a statului de drept, a interesului public al cetățenilor, care sunt singura sursă legitimă a puterii democratice.

Numai astfel vom putea asigura prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri. Apărarea acestor drepturi și valori va fi o prioritate absolută pentru noi.

În acest sens, în acțiunile noastre viitoare, vom urmări realizarea cu celeritate a următoarelor obiective:

• Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.
• Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
• Transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice.
• Revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
• Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.

De asemenea, ne angajăm să transpunem în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării - atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi.”

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă