Kelemen Hunor: Scoaterea sintagmei "national" din articolul 1 din Constitutie nu este negociabila
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sambata, la finalul Congresului Uniunii de la Miercurea Ciuc, ca propunerea formatiunii de scoatere a sintagmei "national" din articolul 1 din Constitutie "nu este negociabila".
Intrebat sambata, intr-o conferinta de presa sustinuta la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, daca pentru UDMR este negociabila propunerea de scoatere a sintagmei "national" din articolul 1 al Constitutiei, Kelemen Hunor a raspuns negativ.
"Nu vom negocia prin televiziuni, prin mass-media. Am receptionat toate mesajele. Nu este negociabila", a spus liderul UDMR. Premierul Victor Ponta le-a spus, sambata, delegatilor UDMR la Congresul Uniunii, ca modificarea articolului 1 din Constitutie va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentara, dar ca impreuna pot gasi formula care sa le garanteze maghiarilor ca sunt parte a natiunii.
"Cred ca la modificare constitutionala putem gasi acea formula care sa va garanteze si dumneavoastra ca sunteti o parte a natiunii, o parte legitima a acestei tari si ca asta e tara dumneavoastra, cum e a tuturor romanilor", a mai spus premierul Ponta.
Peste o mie de persoane au participat, sambata, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfasurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii. Printre participanti s-au numarat peste 770 de delegati ai filialelor teritoriale si liderii principalelor partide din Romania si Ungaria.
La congres au participat, ca invitati, si presedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, presedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forta Civica, Mihai Razvan Ungureanu, precum si politicieni din Ungaria. Potrivit unui document adoptat sambata, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomanda ca, pe langa limba romana, in unele regiuni limbile minoritatilor nationale sa poata fi utilizate ca limba oficiala.
"Recomandam o clauza constitutionala care sa ofere posibilitatea reglementarii legislative a autonomiei culturale si conditii constitutionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe langa limba romana, in unele regiuni, limbile minoritatilor nationale sa poata fi utilizate ca limba oficiala. Recomandarile noastre se refera in primul rand la situatia constitutionala si de drept civil a comunitatii noastre etnice: recomandam din nou radierea conceptului statului national. Consemnarea caracterului national al statului in Constitutie este un anacronism care, cu toate ca nu poate fi interpretat in termeni juridici, poate servi drept baza unor masuri discriminatorii impotriva minoritatilor etnice sau respingerii unor creante indreptatite ale minoritatilor. Recomandam totodata ca legea sa recunoasca minoritatile nationale ca elemente constitutive ale statului, pentru ca acest principiu constitutional poate crea egalitatea reala in drepturi nu doar intre indivizi ci si intre comunitati, in primul rand intre majoritatea romana si nationalitatile istorice de pe teritoriul Romaniei, conform celor stipulate in Declaratia de la Alba Iulia din 1918", se arata in documentul citat.
