Corina Creţu: România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la ideea de a ieşi din UE
România "nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană", a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu, în cadrul conferinţei EuroImpact, transmite Agerpres.
"Am înţeles, în ultimii ani, că partea de comunicare privind politica de coeziune trebuie să fie parte integrată a eforturilor noastre comune. Nu este vorba de a comunica numai despre existenţa unor programe sau despre sisteme de finanţare care pentru oamenii de rând, probabil, sunt lucruri mai abstracte, ci de a prezenta oamenilor efectele concrete ale optimizării fondurilor europene", a afirmat oficialul european.
Ea a spus că, în prezent, există "un limbaj antieuropean care e din ce în ce mai pregnant".
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Eu cred că România nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Uniunii, când are posibilitatea ca lider al Uniunii Europene să schimbe lucrurile în bine din interior", a punctat Creţu.
Creţu: România a pierdut 1,8 - 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil - infrastructura de transport
România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.
Comisarul european participă la Conferinţa "EuroImpact - Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate", care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.
"Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (...) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (...) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez - e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională - s-au pierdut (...) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport", a explicat Corina Creţu.
Ea a precizat că au fost lucruri "care au afectat potenţialul României" de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.
"Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase", a spus Corina Creţu.
Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.
"Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani", a mai afirmat Corina Creţu.
Comisarul Corina Creţu face, luni şi marţi, o vizită la Bucureşti, în cursul căreia va avea convorbiri cu premierul Viorica Dăncilă şi va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferinţe de anvergură.
Corina Creţu: România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii CE
România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii Comisiei Europene, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu şi a subliniat necesitatea unui acord pe cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.
"Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitor a Uniunii Europene", a spus ea şi a vorbit despre unul dintre principiile alocării de fonduri europene.
"Până la urmă, să conving colegii mei din cadrul Comisiei Europene că trebuie să ne întoarcem la formula Berlin (...) se bazează aproape 80% pe formula Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestei formule, am reuşit ca cele mai sărace ţări - Bulgaria, România, Grecia - să aibă un plus de 10%", a punctat ea.
Ea s-a adresat ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la conferinţă, pe această temă.
"În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, 2014-2020. Am speranţa, domnule Negrescu, că negocierile care se derulează între Consiliu şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate. Sunt convinsă că dumneavoastră vă veţi bate în Consiliu pentru a menţine aceste cifre pentru ţările noastre", i-a transmis oficialul european.
Totodată, Creţu a vorbit despre nevoia unui acord cu privire la cadrul financiar multianual.
"Pe timpul Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) trebuie să ne unim împreună eforturile, împreună şi cu Parlamentul European, care şi doreşte să avem un agreement pe cadrul financiar multianual. Eu cred că acest lucru este foarte important, de a avea înţelegere privind cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor", a evidenţiat ea.
Comisarul european s-a referit şi la riscul de a nu ajunge la un asemenea acord.
"Altfel, din studiile noastre, dacă nu (...) din prima zi a anului 2021, de la 1 ianuarie 2021, 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor", a explicat Corina Creţu.
