Un an de la invazia Rusiei. Numeroase clădiri și monumente de pe glob au fost luminate în culorile drapelului ucrainean
De exact un an războiul este din nou la ordinea zilei în Europa după ce Vladimir Puțin și-a trimis armata în Ucraina că să-i spulbere - cu orice preț - independența și aspirațiile democratice.
Însă în locul victoriei-fulger sperate, imaginea lui Puțin ca maestru strateg a fost spulberată.
Până acum, Moscova a obținut contrariul celor scontate: Ucraina rezistă eroic, iar Occidentul e mai unit ca niciodată. Analiștii occidentali se aşteaptă la o escaladare a conflictului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"A fost un an de suferinţă, de jale, credinţă şi unitate! 2023 va fi anul victoriei! " Este mesajul transmis în această dimineaţă de preşedintele Zelenski, la exact un an de la declanşarea războiului.
Asta după ce, la miezul nopţii, s-au tras clopotele Catedralei Sfântul Mihail din Kiev.
Simultan, în semn de solidaritate cu tragedia abătută asupra Ucrainei, numeroase clădiri și monumente simbol de pe glob au fost luminate în culorile drapelului ucrainean.
Pe de altă parte, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care cere Moscovei să se retragă din Ucraina.
Vot ONU: ”141 de voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă".
Printre cele 32 de tari care s-au abținut de la vot se numără India și China.
Cu exact un an urmă, chiar înainte de ivirea zorilor, Putin făcea anunţul temut.
Vladimir Putin: ”Am decis să lansez o operaţiune militară specială, cu obiectivul de a ne proteja cetăţenii, care, de 8 ani, suferă abuzuri şi genocid din partea regimului de la Kiev”.
Kremlinul era atât de încrezător în victorie, încât primul val de trupe a primit ordin să-şi pună în ranițe uniforme de gală pentru o iminentă paradă a victoriei la Kiev.
Fiona Hill, specialist Brookings Institution: ”Presupun că planul Kremlinului era să transforme Ucraina intr- un fel de Belarus, care a semnat un tratat de uniune cu Rusia. Putin ar fi prezidat această Uniune şi poate ar fi delegat un strop de autoritate preşedinţilor pe care i-ar fi instalat la Minsk şi Kiev. Desigur, nimic din toate astea nu s-a întâmplat”.
Ucraina uluiește lumea
Zi după zi, de un an întreg Ucraina uluieşte lumea!
Volodimir Zelenski: ”Sunt aici. Nu ne predăm! Ne vom apăra ţara!”
Întărită continuu cu armament şi muniţii din Occident, Ucraina a ţinut piept trupelor ruse şi a lansat mai multe contraofensive, prin care a recucerit mare parte din teritoriile ocupate de ruşi în primele săptămâni de război.
Zelenski: ”Împotriva tuturor aşteptărilor şi a scenariilor sumbre, Ucraina n-a căzut! Ucraina e vie şi mişcă!”
Pierderile sunt însă colosale: peste 7.500 de civili ucişi, probabil peste 100.000 de soldaţi ucraineni morţi, peste 8 milioane de refugiaţi, oraşe întregi şterse de pe faţa pământului, infrastructura distrusă în proporţie semnificativă.
Cât despre Rusia, deşi are trupele şi echipamentele decimate şi statutul global compromis definitiv, Putin nu dă înapoi. Înrolează tot mai mulţi oameni pentru front şi transformă economia ţării într-una de război, în timp ce dă vina pe Occident că escaladează conflictul.
În majoritatea lor zdrobitoare, din convingere sau fatalism, ruşii obişnuiţi se supun fără crâcnire.
Rezident din Moscova: ”Nu-mi pasă. Sunt doar un om de rând. Dacă sunt chemat la armata, mă duc. Toţi murim odată şi-odată! Unii mai devreme, alţii - mai târziu. N-avem de ce să ne temem”.
Raportat la populaţia ţării, foate puţini ruşi au ales calea protestului prin exil:
Fugiţi rusia, Mikhail Manzurin: ”Nu vreau să omor nevinovaţi în Ucraina. Ei îşi apără pământurile, casele”.
Ori şi-au asumat riscurile unei disidente - rapid sugrumate prin arestări şi presiuni.
Ian Hurd, Northwestern University: ”Evident că armele americane şi europene prelungesc războiul. Dar alternativa este să permitem guvernului rus să preia controlul”.
De-a lungul anului trecut, occidentalii şi-au încălcat în mod repetat propriile tabuuri şi au furnizat Kievului echipamente tot mai sofisticate. Acum, în dezbatere sunt avioanele moderne.
Zelenski: ”Daţi-ne aripi să ne protejăm libertatea!”
Cum se poate transforma sintagma: "Nu vă putem trimite avioane!"
Alexander Vindman, Fostul director pentru Afaceri Europene al Consiliului de Securitate Națională al Statelor Unite: ”Odată ce s-a tranşat chestiunea tancurilor grele, a prins contur aceeaşi retorică despre avioane: "Nu vă putem trimite avioane!" Cred că nici în cazul ăsta nu ne vom ţine de cuvânt”.
În ultimul an, s-au succedat mai multe tentative de mediere între cele două tabere, însă fără vreun succes semnificativ. În prezent, îşi încearcă mâna şi China.
Chiar azi-dimineaţă, Ministerul chinez de externe a publicat un fel de propunere de pace în 12 puncte, prin care Beijingul cere Rusiei şi Ucrainei să înceteze ostilităţile, să reia dialogul şi respinge net orice ameninţare ori recurgere la arme nucleare.
De asemenea, propunerea Beijingului susţine principiul integrităţii teritoriale şi protejarea centralelor nucleare ucrainene. Însă, planul chinez nu pomeneşte nimic de retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Prin urmare, este de aşteptat o întețire continuă a luptelor. Soarta războiului depinde de menţinerea neclintită a sprijinului occidental pentru Kiev.
Alexander Vindman: ”Deocamdată, Rusia încă are rezerve enorme de aruncat în luptă. Are şi principiul materialismului-dialectic temeiul lui: "cantitatea e o calitate în sine!"
Liderii şi analiştii occidentali considera că războiul nu se va sfârşi prea curând.
