Ucraina, la trei ani de la invazie. Poveștile civililor prinși în vâltoarea războiului. „Există prea multă durere”
Pe 24 februarie 2022, Rusia a declanșat o invazie de amploare asupra Ucrainei, declanșând un conflict care avea să schimbe ireversibil viețile a milioane de oameni.
Trei ani mai târziu, țara continuă să fie marcată de suferințe profunde și pierderi incomensurabile în rândul populației civile.
Poporul ucrainean s-a opus armatei invadatoare a lui Vladimir Putin și a plătit prețul cu sânge și durere.
De la începutul invaziei, cel puțin 12.300 de civili au fost uciși, iar numărul lor a crescut în ultimele luni, pe fondul folosirii dronelor și a rachetelor cu rază lungă de acțiune, a anunțat Nada Al-Nashif, adjunctă a Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului.
Acest bilanț, de 12.300 de civili uciși, poate echivala cu populația unui municipiu din România. Spre exemplu, Vatra Dornei are 12.578 de locuitori, potrivit recensământului din 2021.
În același timp, peste 27.836 de ucraineni au fost înregistrați ca fiind răniți în această perioadă, dar experții estimează că cifra reală poate fi de 2-3 ori mai mare, din cauza zonelor inaccesibile din Donbas și sudul țării. Aceste cifre îi includ doar pe cei care au murit în primele luni ale invaziei pe scară largă, în timpul asediului și luptelor intense pentru apărarea orașului-port, scrie Kyiv Independent.
Estimarea nu îi include pe cei care au murit ulterior din cauza condițiilor impuse de forțele de ocupație ruse, care au lăsat orașul cu o infrastructură funcțională redusă.
Câți oameni au fost strămutați
Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) estimează că 10,6 milioane de ucraineni sunt strămutați – aproape un sfert din populația țării de dinainte de război. În interiorul Ucrainei, 3,7 milioane de oameni au fost dezrădăcinați, în timp ce 6,9 milioane de refugiați continuă să primească protecție în străinătate.
Peste 2 milioane de locuințe din Ucraina – adică 10% din fondul locativ – au fost avariate sau distruse. Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice continuă să lase populația în frig și întuneric, perturbând și mai mult serviciile locale deja afectate. Cei care au fost strămutați recent sunt din ce în ce mai vulnerabili – în special persoanele în vârstă și cele cu dizabilități, care se confruntă cu provocări suplimentare în accesarea serviciilor de care au nevoie cel mai mult.
Raisa*, în vârstă de 61 de ani, își crește nepoata de 14 ani, Yana*, într-unul dintre cele 1.800 de adăposturi colective din Ucraina, unde oameni de diferite vârste și sexe împart adesea camere în stil dormitor și băi și bucătării comune. „Am crescut într-o familie înstărită și am fost înstărită cu soțul meu. Dar apoi soțul meu a murit. Un an mai târziu, fiica mea a murit, mama nepoatei mele. Și apoi, a început războiul... și eram într-o situație fără speranță”, potrivit Salvați Copiii.
Olena*, în vârstă de 31 de ani, are trei copii și a fost strămutată de șase ori în ultimii trei ani. Fiica ei de nouă ani, Anna*, are scolioză și uneori nu își pot permite îngrijirea medicală de care are nevoie sau pentru a acoperi costurile chiriei și facturilor la utilități: „Au fost situații în care nu aveam cu ce să plătim [facturile și chiria]. Avem probleme de sănătate, ceea ce în timp de război este foarte dificil. [Anna] are nevoie de reabilitare... Lucruri precum fizioterapia, masajele și înotul pentru cei mai mari sunt costisitoare. Aceste relocări și dificultăți financiare ne-au afectat profund. În ceea ce privește satul nostru, aproape că a dispărut, a fost ars complet din temelii. Chiar dacă războiul se termină, nu-mi pot imagina cum va fi viața noastră pentru că tot nu ne vom putea întoarce acasă. Nu mai există viață acolo”.
„Vreau o Ucraina fără sirene de raid aerian”
Aproape 4% din gospodăriile din întreaga țară au cel puțin un copil care locuiește separat de familie. Această cifră este și mai mare în estul țării, unde ostilitățile sunt cele mai intense. De asemenea, războiul a lăsat un impact de neșters asupra sănătății mintale a copiilor. Un sondaj care a implicat peste 1.500 de copii, părinți și îngrijitori dezvăluie o realitate uluitoare: nouă din 10 copii se luptă cu stresul psihologic și emoțional.
„Trebuie să forțez un zâmbet pentru a ascunde cum mă simt cu adevărat în interior", a împărtășit Maria, în vârstă de 16 ani, din regiunea Kiev, potrivit World Vision Ukraine.
„Vreau o Ucraina fără sirene de raid aerian, fără bombe, fără război. Vreau doar să fiu cu familia mea", a spus și Katya, în vârstă de cinci ani, din Bakhmut.
Estimările la nivel național arată că 49,6% dintre adolescenții din Ucraina au fost expuși direct la război. Dintre aceștia, 32% au fost testați pozitiv pentru depresie moderată sau severă, 17,9% pentru anxietate moderată sau severă, 35% pentru traume psihologice semnificative, 29,5% pentru tulburări de alimentație și 20,5% pentru un risc mediu spre ridicat de tulburare de consum de substanțe.
„Vedem moartea. Vedem distrugere în fiecare zi. Există prea multă durere și tristețe", a spus Hanna, mamă a doi copii, din Dnipro.
Ucrainenii nu au speranțe
După trei ani de război istovitor, nu toată lumea din Ucraina crede că sfârșitul va veni curând, chiar dacă îl așteaptă cu nerăbdare. Venirea lui Trump ar putea aduce schimbarea pe care și-o doresc, dar sunt sceptici privind intențiile pe care le are acesta.
De la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a avut o abordare controversată în gestionarea conflictului din Ucraina, punând presiune pe Kiev pentru a ceda exploatarea resurselor sale minerale în schimbul continuării ajutorului militar american.
Această strategie a generat tensiuni între Washington și Kiev, mai ales după ce Trump l-a criticat public pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, numindu-l "dictator" pentru amânarea alegerilor în timpul războiului. În plus, Trump a condiționat sprijinul militar de acceptarea de către Ucraina a unui acord favorabil intereselor economice americane, în special în domeniul mineralelor critice.
În paralel, administrația Trump a inițiat negocieri directe cu Rusia, excluzând Ucraina din discuțiile de pace, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul aliaților europeni. Kremlinul a salutat această deschidere, subliniind importanța dialogului între Trump și Putin pentru a pune capăt conflictului.
Un sondaj recent a constatat că puțin peste jumătate dintre ucraineni cred acum că guvernul lor ar trebui să negocieze o încetare a focului cu Rusia – mai mult decât dublu față de cifra de la începutul războiului. Dar mulți ucraineni au declarat pentru CBS News că, deși doresc pacea, aceasta nu poate veni fără condiții.
„Simpla înghețare a liniei frontului nu va face nimic", a avertizat Yevheniya Puzkiova, aflată într-un centru de terapie. „Pentru că în câțiva ani, Rusia va invada din nou".
„Tot poporul ucrainean. Toată armata ucraineană apără valoarea de bază a Statelor Unite, care este libertatea. Asta este ceea ce facem noi. Așa că, de fapt, este puțin discutabil faptul că țara SUA nu dorește acum să sprijine Ucraina. Și sper că poporul american ar putea vedea cât de mulți oameni vor doar să trăiască, că există oameni pașnici care vor doar să aibă o viață normală. Vor să crească împreună cu copiii lor, cu familia lor”, a spus și Alan, într-un interviu pentru AP.
Starea de spirit rezultată în Ucraina este sumbră, după trei ani de război mulți se simt abandonați de aliatul lor cândva cel mai puternic - SUA.
„Dacă ar fi după mine, i-aș șterge pe Trump și Putin de pe fața pământului”, a declarat pensionara Iulia Kulyk. „Ucraina este țara noastră și pământul nostru, așa că de ce sunt ei cei care decid ce trebuie să facem și cum trebuie să trăim?”.
Guvernul ucrainean împărtășește această teamă. Liderii țării au declarat că vor fi de acord doar cu un acord de încetare a focului care vine cu garanții de securitate, cum ar fi forțele europene de menținere a păcii pe teren sau aderarea la NATO.
În mijlocul acestor jocuri de putere și negocieri geopolitice, civilii ucraineni rămân principalii suferinzi ai războiului, confruntându-se zilnic cu bombardamente, lipsuri alimentare și o criză umanitară în creștere. Relocările forțate și distrugerea infrastructurii esențiale au transformat milioane de oameni în refugiați, atât în interiorul țării, cât și peste granițe. În timp ce liderii mondiali caută soluții politice, pentru ucrainenii de rând, fiecare zi de război înseamnă o nouă luptă pentru supraviețuire, fără garanția unui viitor stabil sau a unei păci durabile.
