Țara care refuză să se alăture misiunii UE care îi antrenează pe soldaţii ucraineni
Parlamentul de la Zagreb a respins, vineri, la limită, o propunere prin care Croaţia ar fi urmat să se alăture unei misiuni UE de sprijinire a armatei ucrainene.
Potrivit Reuters, era nevoie de o majoritate de două treimi pentru a aproba propunerea ca până la 100 de soldaţi ucraineni să fie antrenaţi de Croaţia în următorii doi ani.
Preşedintele Zoran Milanovic, care este comandantul suprem al forţelor armate croate, nu a fost însă de acord cu această propunere. Decizia a fost luată după lungi dezbateri aprinse între premier şi preşedintele ţării,
Din cei 107 de deputaţi care au votat, 97 au susţinut-o şi 10 au votat împotrivă. Parlamentul croat are 151 de membri.
Deputaţii opoziţiei au declarat că nu doresc să devină ostaticii neînţelegerilor politice de la vârful puterii şi au spus că în Constituţie nu este prevăzut ca parlamentul să voteze în chestiuni aprobate în mod normal de preşedinte în acord cu guvernul.
Preşedintele croat a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca țara să adere la EUMAM Ucraina
Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina începută în februarie, Uniunea Europeană a convenit, în octombrie, să înfiinţeze Misiunea de Asistenţă Militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez pentru a conduce antrenamentele care vor avea loc, în cea mai mare parte, în Polonia.
El a declarat că Croaţia nu ar trebui să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, deoarece nu a clarificat baza pentru a declara Ucraina un aliat, având în vedere că nu este membră a UE sau a NATO.
În consecinţă, Guvernul a trimis apoi propunerea Parlamentului, sperând să obţină majoritatea de două treimi necesară pentru a adopta decizii în materie militară.
„Participarea la această misiune militară este o decizie coerentă, principială şi raţională a Croaţiei, în interesul său naţional", a declarat premierul Andrej Plenkovic înaintea votului, respingând criticile potrivit cărora ar fi fost încălcate procedurile legale.
Încă dinainte de declanşarea invaziei ruse în Ucraina, preşedintele Milanovic s-a făcut remarcat prin declaraţii care făceau din Croaţia o voce oarecum singulară în UE.
El a spus că nu este de acord cu aderarea Ucrainei la UE şi NATO şi că nu este de acord în principiu cu extinderea NATO, poziţii interpretate ca fiind pro-ruse, care au fost taxate de premierul Andrej Plenkovic. El le-a calificat drept scandaloase şi ruşinoase şi a dat asigurări că nu reflectă opinia guvernului său.
