S-a încheiat primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația. Cine sunt câștigătorii
Alegeri prezidențiale Croația. Preşedinta în exerciţiu Kolinda Grabar-Kitarovic şi candidatul Zoran Milanovic vor concura în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Croația, la 5 ianuarie 2020.
Primul tur, desfăşurat duminică, a scos la iveală ascensiunea dreptei dure într-o ţară supusă presiunii migratorii la graniţe şi confruntată cu un exod masiv al populaţiei, precum şi cu o corupţie endemică, relatează Agerpres.
Conform rezultatelor oficiale, după numărarea aproape a tuturor voturilor, pe primul loc s-a plasat, cu 29,6% din sufragii, fostul premier social-democrat Zoran Milanovic, 53 de ani, la o diferenţă de 55.000 de voturi de Kolinda Grabar-Kitarovic, 51 de ani, care a obţinut 26,6%.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Analiştii consideră însă că, în pofida acestui succes al stângii, scrutinul a arătat că dreapta, chiar şi divizată, a făcut progrese în Croaţia.
Independentul Miroslav Skoro, 57 de ani, un cunoscut cântăreţ simpatizat de alegătorii conservatori naţionalişti, a primit 24,4% din voturi, cu promisiuni de a desfăşura armata la frontiere pentru a împiedica trecerea migranţilor, şi de a graţia un criminal de război.
Kolinda Grabar-Kitarovic este susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică de la declararea independenţei în 1991. În campanie, ea a oscilat între aripa moderată şi cea naţionalistă a HDZ.
Încă de duminică seara, preşedinta în funcţie a început operaţiunea de recucerire a electoratului pierdut, afirmând chiar că Miroslav Skoro a jucat, în realitate, rolul de 'co-candidat' al său în campanie. „Acum va trebui să ne strângem şi să mergem spre victorie”, le-a declarat ea susţinătorilor.
Kolinda Grabar-Kitarovic, 51 de ani, a devenit preşedinte în 2015, o funcţie cu atribuţii în mare parte onorifice
Potrivit analiştilor, o înfrângere a sa ar complica şansele HDZ şi ale prim-ministrului Andrej Plenkovic, un moderat, în alegerile legislative prevăzute în toamna lui 2020.
„Dreapta radicală îşi arată forţa.Vom vedea dacă situaţia se va repeta la legislative”, a comentat analistul Tihomir Cipek.
De partea cealaltă, electoratul de stânga s-a strâns în jurul lui Zoran Milanovic, un fost diplomat neatins de suspiciunile de corupţie care apasă asupra multor membri ai clasei politice. El a promis să facă din Croaţia o 'ţară normală', cu o justiţie independentă, care respectă minorităţile.
„Mergem spre un al doilea tur, nu spre război, războaiele s-au terminat”, a subliniat el.
Președenția Consiliului UE
De la 1 ianuarie, Croaţia va asigura preşedinţia Consiliului UE timp de şase luni, în care, cel mai probabil, Marea Britanie va părăsi Uniunea, iar ţări din Balcanii Occidentali vor bate la porţile acesteia.
Ca şi vecinii balcanici, Croaţia se confruntă cu un exod al locuitorilor săi, un fenomen care s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 2013. Statistica oficială cifrează la 190.000 de persoane numărul celor plecaţi după 2013, dar specialiştii afirmă că, în realitate, este vorba de circa 300.000.
Coroborată cu rata scăzută a natalităţii, această situaţie îi face pe experţi să avertizeze că ţara se află în pragul unei „prăbuşiri demografice”.
