Ministrul adjunct de externe rus: Rusia va răspunde ”în oglindă” la orice comportament nuclear ambiguu al Occidentului
Rusia va răspunde cu aceeaşi monedă la orice comportament nuclear ambiguu din partea Occidentului, a declarat vineri ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov într-un amplu interviu acordat agenţiei oficiale de presă TASS, informează Reuters.
Occidentul, potrivit lui Riabkov, a adoptat o poziţie de incertitudine strategică şi de ambiguitate faţă de Rusia, încercând să facă mai dificilă sarcina Moscovei de a prezice cum va reacţiona NATO în diverse situaţii, inclusiv cu arme nucleare.
"Rusia va lăsa deoparte tema 'liniilor roşii' şi va răspunde Occidentului în oglindă", a spus Riabkov în interviul pentru TASS.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
În ceea ce priveşte raporturile dintre diplomaţia rusă şi Occident, ministrul rus afirmă că acestea se află în regim de gestionare a crizei şi încearcă să se asigure că tensiunile nu vor degenera într-un conflict pe scară largă.
Riabkov a declarat că garanţiile de securitate pe care Rusia le-a solicitat şi discutat cu Occidentul în 2021 nu mai sunt relevante şi că Moscova nu mai are încredere în alianţa militară NATO.
"Scara noastră de priorităţi, inclusiv în sfera asigurării propriei noastre securităţi şi a formării unui cadru mai stabil pentru aceste eforturi, s-a schimbat complet (din 2021)", a afirmat el.
"Ceea ce se întâmplă în direcţia Vest este de acum, în primul rând, sarcina militarilor", potrivit acestuia.
"Diplomaţia în această direcţie funcţionează, aş spune, în regim de gestionare a crizelor şi de prevenire a unei alunecări către un conflict pe scară largă", a declarat Serghei Riabkov.
Aducându-i-se aminte de către TASS că, într-un interviu acordat în ianuarie 2022 tot acestei agenţii, Riabkov a spus că NATO ar trebui "să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997", înaltul oficial rus a fost întrebat "cât de realistă" i se pare această remarcă la ora actuală, având în vedere că Alianţa Nord-Atlantică a reuşit să se extindă în mod semnificativ.
"Dacă în primul rând SUA, dar şi alte state ale NATO ar fi luat cu adevărat în serios avertismentele şi apelurile noastre în acel moment, atunci ceea ce se întâmplă acum, toată această tragedie, din punctul de vedere al distrugerii complete a arhitecturii europene de securitate, ar fi putut fi evitată", a declarat ministrul adjunct de externe rus în interviul publicat integral pe pagina de internet a agenţiei TASS.
În interviu, oficialul rus dă vina pe NATO pentru actuala escaladare în relaţiile cu Rusia, insistând că extinderea Alianţei Nord-Atlantice se află la baza crizei actuale.
Referitor la un posibil dialog pentru eventuala reconfigurare a arhitecturii de securitate, Riabkov a declarat: "Construcţiile geopolitice într-o formă sau alta cu NATO sunt în general imposibile. NATO nu este o entitate capabilă de negocieri, este un grup faţă de care noi nu avem nici cea mai mică încredere şi care ne provoacă nu doar aversiune politică, ci şi emoţională", afirmat ministrul rus, potrivit TASS.
"Vom lucra cu cei care sunt dispuşi să negocieze cu noi pe baze de egalitate. Marele spaţiu eurasiatic, conceptul de securitate eurasiatică este ceea ce se avansează acum în centrul proiectelor de arhitectură din punct de vedere al politicii şi geopoliticii. În viziunea noastră asupra acestora trebuie să ne concentrăm în primul rând", a afirmat adjunctul lui Serghei Lavrov.
În decembrie 2021, Moscova a transmis SUA şi NATO un proiect privind garanţiile de securitate între Rusia şi Statele Unite, precum şi în raport cu ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa, un document în care Rusia cerea, între altele, ca NATO să se angajeze să nu se mai extindă în Est, în special în Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, numită de Moscova cu eufemismul de "operaţiune specială militară", iar de Kiev şi Occident o agresiune neprovocată, nelegitimă şi ilegală, două ţări tradiţional neutre - Suedia şi Finlanda - au aderat la NATO de teama politicilor Kremlinului.