România cere Comisiei Europene să aprobe „Legea Shrinkflation". Ce prevede și care este scopul oficialilor noștri
România cere Comisiei Europene să aprobe "Legea Shrinkflation".
Oficialii au nevoie de o bază legală pentru a putea impune reguli celor care pun la vânzare produse cu gramaj modificat, dar care păstrează prețul și îi induc astfel în eroare pe cumpărători.
Pentru că subiectul a fost intens dezbătut în ultimele luni, iar clienții au început să fie mai atenți la etichetă, unii comercianți bat acum în retragere.
Alegeri 2024
22:26
Ilie Bolojan admite că a discutat cu Elena Lasconi şi cu Mircea Geoană, dar spune că nu le-a cerut celor doi să se retragă
19:17
Ce se întâmplă dacă o persoană încearcă să voteze de două ori și este identificată de sistemul de alertă
19:09
Negocieri între partidele „de dreapta”. Surse: PNL ar încerca să-l convingă pe Mircea Geoană să se retragă din cursă
15:52
AEP anunță că, în premieră, vom avea posibilitatea să vedem rezultatul alegerilor „în timp real”
Proiectul de ordin care ar urma să reglementeze și în țara noastră fenomenul denumit tehnic "shrinkflation" și care vizează acele alimente care au pierdut în greutate, dar nu și la preț, este în analiză pe masa Comisiei Europene. Fără aprobare, oficialii nu vor putea să le impună reguli comercianților și producătorilor.
Prin acest ordin, autoritățile din România cer ca fiecare comerciant să fie obligat să pună în dreptul produselor afectate de practica shrinkflation o etichetă suplimentară, care să le scoată în evidență. În acest fel, atunci când vom cumpăra aceste produse, vom ști din start că în interiorul ambalajului vom găsi o cantitate mai mică de produs, cu toate că, la prima vedere, avem impresia că nu e nimic modificat.
Franța a fost prima țară europeană care a trimis spre avizare Comisiei Europene legea shrinkflation și a obținut deja acceptul.
Partea bună este că au apărut unele efecte și în România, cu toate că nu avem încă o bază legală. Unii comercianți spun că au început să primească mai puține produse cu gramaj modificat.
Spre exemplu, un singur tip de unt îl mai avem scăzut de la 200 la 180 de grame. Restul, ori au revenit la 200 de grame, ori nu au mai fost scăzute. La orez, la fel, a rămas unul singur. La mălai au rămas unul sau două produse, la 950 de grame. Asta pentru că oamenii nu au mai cumpărat sau au fost foarte atenți la raportul dintre preț și gramaj.
Consumatorul a început să fie puțin mai atent și, în momentul în care un produs începe să nu se mai vândă, va ieși de la raft. S-a mai domolit puțin fenomenul în domeniul produselor alimentare preambalate, dar a început să se accelereze în domeniul produselor agroalimentare gata preparate, al celor de catering, în zona aceasta în care ne comandăm la birou sau acasă mâncare gata preparată. Aici a început să apară destul de agresiv acest fenomen.
Dacă până la finalul lunii septembrie Comisia nu are nimic de obiectat, legea shrinkflation se va aplica direct și în România. Cei care nu se supun riscă amenzi.
