Previziunile sumbre ale economiștilor pentru Turcia, după ce Erdogan a câștigat din nou alegerile prezidențiale
„Ne așteată zile grele!” - este mesajul contra-candidatului lui Erdogan, înfrânt la prezidențialele din Turcia. Previziuni sumbre vin și din partea analiștilor economici. De altfel, moneda turcească s-a depreciat luni, după anunțarea rezultatelor.
Iar analiștii politici nu exclud un nou val de refugiați spre Europa și, în același timp, o îndepărtare tot mai mare a Turciei de valorile occidentale.
În ciuda mulțimii imense care a ieșit în stradă, în marile orașe, pentru a sărbători victoria lui Erdogan, incertitudinea pare să domine în Turcia.
Soli Ozel, lector la Universitatea Kadir Has: „Alegerile arată că țara este divizată și cu viziuni foarte diferite pe anumite chestiuni, cu viziuni foarte diferite pentru viitor. Dacă polarizarea se va reduce sau nu acum, când nu mai e tensiune electorală, rămâne de văzut”.
Acalmia de după disputa electorală nu pare una de durată. Anul viitor, în primăvară, vor fi alegeri locale în Turcia, iar Erdogan speră să recupereze Istanbulul, pierdut la ultimele alegeri. Cel mai mare oraș al țării este condus de partidul lui Kemal Kâlîci-darolu - opozantul de la prezidentiale.
Recep Erdogan, președintele Turciei: „Dacă cineva poate să o facă, aceia suntem noi! Da, dobânda a fost redusă la 8,5% în prezent și veți vedea că și inflația va scădea”.
Selva Bahar Baziki, economist la Bloomberg Economics: „Politicile laxe ale Băncii Centrale (a Turciei), expansionismul fiscal, care a inclus și stimulente preelectorale, precum și cheltuielile pe care guvernul a trebuit să le facă după cutremur, toate acestea vor pune în continuare presiune pe inflație. Banca Centrală estimează că va ajunge la aproximativ 22% până la sfârșitul anului. Noi credem că va fi mai aproape de 43%”.
În 2022, Turcia a atins o rată anuală a inflației de 85% - cel mai ridicat nivel din ultimele doua decenii.
Totodată, victoria lui Erdogan ar putea avea consecințe pentru refugiații sirieni din Turcia - aproximativ 3,6 milioane de suflete.
Recep Erdogan, președintele Turciei: „Până acum, am trimis voluntar înapoi 600.000 de oameni în zone sigure de pe teritoriul sirian. Acum, cooperăm cu Qatar la un nou proiect de relocare, vom asigura întoarcerea a 1 milion de oameni, în câțiva ani”.
Cât despre direcția spre care se îndreaptă relația cu Occidentul și, în special, cu NATO, lucrurile par în continuare extrem de sensibile.
Joe Biden, președintele SUA: „Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat, el încă își dorește să ajungem la o înțelegere legată de (avioanele) F-16. I-am spus că vrem o înțelegere în legătură cu Suedia, așa că haide să rezolvăm această parte. Și așa vom relua legăturile. Dar a fost practic un apel de felicitare”.
Reporter: Domnule președinte Erdogan, spuneți că nu sunteți încă pregătit de aderarea Suediei la NATO?
Erdogan: „Nu, nu suntem pregătiți pentru aderarea Suediei, nu suntem pregățiți în acest moment. Înainte de toate, ei trebuie să rezolve o problemă. O țară NATO ar trebui să aibă o poziție puternică atunci când vine vorba despre lupta împotriva terorismului. Și nu ar trebui să permită niciunui grup de teroriști să se plimbe liber pe străzile sale, împotriva unei alte țări NATO. Asta face ca NATO să fie specială”.
Erdogan acuză Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv insurgenţi kurzi şi participanţi la lovitura de stat eșuată din 2016. Un test important pentru Turcia va fi la summitul NATO de la Vilnius, programat în iulie.
 (11).webp)
