Lumea se confruntă cu o criză a plasticului de 1,5 trilioane dolari care afectează sănătatea de la naștere până la bătrânețe
Plasticul reprezintă un „pericol grav, în creștere și subestimat” pentru sănătatea umană și a planetei, avertizează o nouă analiză de specialitate.
Lumea se află într-o „criză a plasticului” care provoacă boli și decese de la pruncie până la bătrânețe, fiind responsabilă pentru daune în valoare de cel puțin 1.500 de miliarde de dolari anual legate de sănătate.
Cauza principală a crizei este accelerarea uriașă a producției de plastic, care a crescut de peste 200 de ori din 1950 și este pe cale să se tripleze din nou, ajungând la peste un miliard de tone anual până în 2060.
Deși plasticul are multe utilizări importante, cea mai rapidă creștere s-a înregistrat în producția de plastic de unică folosință, precum sticlele de băuturi și ambalajele fast-food.
Consecința: o explozie a poluării cu plastic – aproximativ 8 miliarde de tone poluează planeta, de la vârful Everestului până în cele mai adânci șanțuri oceanice. Mai puțin de 10% din plastic este reciclat.
Potrivit raportului, plasticul pune în pericol oamenii și planeta în toate etapele sale: de la extracția combustibililor fosili din care este produs, la fabricare, utilizare și eliminare. Acest ciclu generează poluare a aerului, expunere la substanțe chimice toxice și pătrunderea microplasticelor în organism.
Mai mult, deșeurile de plastic favorizează înmulțirea țânțarilor purtători de boli, deoarece adesea acumulează apă în care aceștia se pot reproduce.
Tratat global obligatoriu privind plasticul
Analiza, publicată în prestigioasa revistă medicală The Lancet, a fost lansată înaintea celei de-a șasea și probabil ultimei runde de negocieri între țări pentru un tratat global obligatoriu privind plasticul.
Discuțiile sunt blocate de o divergență majoră: peste 100 de țări susțin limitarea producției de plastic, în timp ce petrostatele – precum Arabia Saudită – și lobbyiștii industriei plastice se opun ferm acestui demers.
„Știm deja multe despre amploarea și gravitatea impactului plasticului asupra sănătății și mediului”, a declarat prof. Philip Landrigan, pediatru și epidemiolog la Boston College, autorul principal al raportului.
El a subliniat că este esențial ca tratatul privind plasticul să includă măsuri clare de protecție a sănătății umane și a planetei.
„Impactul afectează în special populațiile vulnerabile, în special sugarii și copiii”, a adăugat el.
„Costurile economice pentru societate sunt uriașe. Este responsabilitatea noastră să acționăm”.
Petrostatele și industria plasticului susțin că accentul ar trebui pus pe reciclare, nu pe reducerea producției. Însă, spre deosebire de hârtie, sticlă, oțel sau aluminiu, plasticul este chimic prea complex pentru a fi reciclat eficient. Raportul afirmă clar: „Este evident că lumea nu se poate baza pe reciclare pentru a ieși din criza poluării cu plastic.”
Peste 98% din plastic este fabricat din petrol, gaz și cărbune. Producția sa – foarte intensivă energetic – generează anual emisii echivalente cu 2 miliarde de tone de CO₂, mai mult decât emisiile Rusiei, al patrulea cel mai mare poluator al lumii. În plus, producția generează poluare a aerului, iar peste jumătate din deșeurile de plastic necolectate sunt arse în aer liber, agravând și mai mult calitatea aerului, se mai arată în raport.
