Garanțiile de securitate cerute de Rusia, divulgate de Serghei Lavrov. De cine vor să se protejeze rușii și ce pretenții au
Președintele Trump vrea un armistițiu permanent în Ucraina, nu unul de trei zile. Este reacția Casei Albe, după decretul Kremlinului, privind încetarea focului timp de 72 de ore săptămâna viitoare.
La rândul lor, ucrainenii se tem că la mijloc este doar o stratagemă a Rusiei pentru a domoli frustrarea americanilor.
În cazul armistițiului de Paște, Kievul a acuzat Rusia de sute de încălcări ale încetării focului.
Armistițiul unilateral declarat de Kremlin ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, la miezul nopții de 7 spre 8 mai. Va expira după 72 de ore, la miezul nopții dintre 10 și 11 mai. Pe 9 mai, Moscova va găzdui lideri străini, între care, președintele chinez Xi Jinping, premierul slovac Robert Fico si președintele sârb Aleksandr Vucic, pentru sărbători fastuoase care celebrează victoria sovietică asupra Germaniei naziste.
Anunţul a fost întâmpinat cu neîncredere la Kiev şi cu uşoară iritare la Washington.
Karoline Leavitt, secretar de presă al Casei Albe: „Trump este din ce în ce mai frustrat de liderii ambelor țări. El vrea să vadă o încetare permanentă a focului. Din câte înțeleg, Vladimir Putin a oferit un armistițiu temporar. Președintele a declarat limpede că dorește mai întâi o încetare permanentă a focului pentru a opri vărsarea de sânge”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Este încă o încercare de manipulare. Din anumite motive, toată lumea trebuie să aștepte armistițiul pana pe 8 mai doar ca să-i asigure lui Putin liniște la paradă. Noi prețuim viețile omenești, nu paradele. Iar armistițiul n-ar trebui să dureze trei zile, doar pentru ca apoi să reînceapă crimele. Armistițiul trebuie să fie imediat, total și necondiționat, măcar pentru 30 de zile. Asta ar fi o fundație bună pentru o diplomație reală”.
Sceptici sunt și ucrainenii de rând. Sute dintre aceștia au condus pe ultimul drum doi soți și pe băiatul lor de 17 ani, uciși în atacul rusesc cu rachete de joia trecută, soldat cu 12 morți și peste 80 de răniți.
Fred Pleitgen, corespondent CNN: „Totuși, acest lucru se întâmplă într-un moment în care inițiativa diplomatică lansată de președintele Trump pare să întâmpine piedici. Donald Trump a dezvăluit că nu este sigur dacă are sau nu încredere în Vladimir Putin și s-a declarat dezamăgit de atacurile cu rachete ale rușilor asupra orașelor ucrainene. Acum, rușii par să fi auzit mesajele transmise de Casa Albă”.
Nu este însă deloc limpede cum se vor debloca negocierile. Într-un interviu acordat presei braziliene, ministrul rus de Externe a repetat pretențiile maximale ale Moscovei - recunoașterea drept rusești a teritoriilor ucrainene ocupate, demilitarizarea Ucrainei, ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, anularea mandatelor de arestare pentru o sumedenie de demnitari si deblocarea activelor rusești. Ba mai mult, Rusia vrea garanții de securitate care s-o protejeze de NATO și Uniunea Europeană, a adăugat Serghei Lavrov.
Nu este un semn bun nici că Moscova tocmai a recunoscut prima dată deschis implicarea trupelor nord-coreene pe front. Televiziunea de stat a difuzat imagini de la pregătirea nord-coreenilor alături de ruși.
Așa stând lucrurile, într-un interviu acordat pentru podcast-ul Charlie Kirk Show, vicepreședintele american a estimat că Ucraina nu va putea învinge Rusia și nu-și va putea recupera teritoriile ocupate prin forță de trupele Moscovei.
JD Vance, vicepreședintele SUA: „Nu pot spune cu o certitudine de 100% că vom reuși să facem pace. Uneori ești incredibil de frustrat cu ucrainenii, alteori ești incredibil de frustrat cu rușii. Dar, dacă acest conflict nu încetează, ucrainenii nu vor câștiga războiul. Dacă războiul se prelungește, atât Rusia cât și Ucraina riscă prăbușirea societății, pierderea altor milioane de vieți și o escaladare a riscului de război nuclear”.
Etichete: garantii de securitate, rusi, Rusia,
Dată publicare:
.webp)
