Europa, lovită de valul doi al pandemiei. Țările care anunță din nou starea de urgență: "Suntem pe derdeluş"

×
Publicitate

Cehia şi Slovacia se pregătesc să instituie din nou starea de urgență de joi - pentru că în ambele țări a crescut dramatic numărul de cazuri de COVID-19.

"Facem tot ce putem, dar virusul ne-o ia înainte.", spun și responsabilii din Olanda. De marți, purtarea măştii de protecție este obligatorie în magazine în Amsterdam, Rotterdam şi Haga. Iar oamenilor li se cere să evite călătoriile neesenţiale între principalele oraşe ale ţării.

În Moscova, primarul a prelungit cu o săptămână vacanţa şcolară, în contextul creșterii bilanțului infectărilor cu coronavirus.

Andrej Babis, prim-ministru al Cehiei: "Ca intotdeauna, voi fi deschis si cinstit cu voi. Pandemia s-a întors. Din nefericire, cifrele cresc din nou. In iulie, am decis sa eliminam obligativitatea măștilor. Voiam sa respirăm din nou liber si sa ne bucuram de vară. Asta dupa ce am fost printre primii din Europa care am controlat răspândirea virusului."

 

Cehia, țara cu aproape 11 milioane de locuitori, s-a descurcat iniţial foarte bine cu pandemia. În acest moment, are un total de 65 de mii de îmbolnăviri şi 615 decese. Problema este ca, în ultimele săptămâni, numărul de îmbolnăviri a crescut vertiginos, trecând de 2 mii zilnic.

 

Şi Slovacia se pregăteşte se instaureze din nou starea de urgenţă - de joi. Vor fi interzise evenimentele sportive, religioase şi culturale. La nunţi şi înmormântări vor putea participa doar cei care prezintă un test negativ de coronavirus. Slovacia a ajuns la un record de 550 de cazuri în 24 de ore, în condiţiile în care până acum totalizase doar 9.300 de infectări şi 44 de decese.

Franţa, la rândul ei, a raportat triplarea numărului de pacienţi la terapie intensivă în ultima lună.

Jean-François Timsit, specialist în cadrul Spitalului Bichat din Paris: "Suntem "pe derdeluş". Când răspândirea în comunitate creşte cu 10%, după 2 săptămâni trebuie să te aştepţi la cu 15% mai mulţi pacienţi la terapie intensivă. La ce visăm este stabilizarea pe un platou, ca să putem trece de iarnă."

Spre deosebire de vecini, Olanda a evitat, până acum, restricţiile severe. Dar valul al doilea al pandemiei s-a "revărsat" şi peste Ţara lalelelor. De o săptămână, s-au înregistrat aproape 3.000 de infecţii zilnic, la o naţiune de 17 milioane de locuitori.

Mark Rutte, premierul Olandei: "Numărul infecţiilor creşte atât de rapid încât suntem nevoiţi să "vânăm" virusul care "înroşeşte" tot mai mult harta ţării. Din această cauză introducem acum măsuri la nivel naţional pentru a opri răspândirea virusului."

Casele ticsite cu studenţi în oraşele universitare olandeze au fost identificate ca o sursă îngrijorătoare a infecţiilor. Până acum, numărul testelor pozitive a trecut de 115.000, în Olanda, unde COVID-19 a luat oficial 6.300 de vieți.

Medic din Israel: "Suntem deja prăbușiți"

 

Sistemul medical din Israel este în pragul colapsului, după ce în ultimele săptămâni au fost raportate zilnic mii de cazuri, adesea peste 6 mii.

Galina Goltsman, Shamir Medical Center: "Dacă mă întrebați de suntem pe cale să cădem în hău ori deja ne-a înghițit hăul, atunci vă spun că suntem deja prăbușiți."

Daniel Trotzky, director servicii mecicale Shamir Medical: "Nu este ieșit din comun să vezi ambulanțe aşteptând în fața intrării la urgențe, fiindcă nu sunt locuri pentu pacienţi. De multe ori au de așteptat o oră-două până îi putem prelua."

Dar, chiar acum, când Israelul este plasat în carantina totală, Haaretz scrie ca aseară de Yom Kipur, marea sinagogă din Ierusalim a fost plină de credincioşi, fără să poarte vreunul masca.

Cu atâtea tari în situaţie critică, n-a prea fost timp de reflecţie la depăşirea pragului psihologic de un milion de victime la nivel mondial.

"Nu ne-a pregătit nimic pentru asta. Ne-a lovit deodată. Într-o zi, tati era cu noi, nu?
Și ne-am trezit și...
Și a doua zi, tati era bolnav și apoi s-a prăpădit.
Nu mă concentrez pe cifrele mari. Pentru mine e de-ajuns o moarte. Ce contează e că ne-a lovit și pe noi."

David Hunter, profesor de epidemiologie și medicină Universitatea Oxford: "Mereu va fi o chestiune de compromis, de echilibru între câștiguri și pierderi, şi nimeni nu se poate aștepta la o viață cu totul normală mai devreme de câțiva ani. Și asta chiar dacă o să căpătăm imunitate de durată, chiar dacă vaccinul apare rapid, este eficient și nu are efecte adverse."

 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Halloween 2020. Cum vor sărbători americanii în timpul pandemiei de Covid-19

Halloween-ul ocupă un loc important în inimile americanilor și nici măcar pandemia nu pune sărbătoarea pe pauză.

Furtuna Odette a umplut coasta Belgiei cu nisip. Ce s-a întâmplat cu mașinile locuitorilor

Furtuna Odette a semănat dezastru în Belgia, pe coasta de vest a Flandrei.

Malta vrea să recupereze un dinte de rechin de la Prințul George. Cine i l-a făcut cadou

Ministerul de Cultură din Malta a anunțat că vrea să recupereze un dinte de rechin preistoric, vechi de câteva milioane de ani, despre care spune că face parte din moștenirea naturală a insulei mediteraneene.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.