Considerată de autorități o descoperire arheologică majoră, comoara oferă indicii valoroase despre circulația monedelor și legăturile dintre centrele monetare ale lumii romane, scrie Ecoticias.
Ministerul Culturii din Luxemburg și Institutul Național de Cercetare Arheologică (INRA) au anunțat descoperirea în decembrie 2024, subliniind importanța contextului în care au fost găsite piesele.
„Este extrem de rar să poți studia un tezaur de monede antice în întregime, în contextul său arheologic”, au transmis reprezentanții ministerului.
141 de monede romane din aur, descoperite într-un teren arat
Tezaurul a fost descoperit în apropierea localității Holzthum, un sat din nordul Luxemburgului. Primele cercetări au fost efectuate de doi arheologi amatori, care au identificat 38 de monede de aur și au raportat prompt descoperirea către INRA.
Monedele sunt solidi, moneda standard din aur a Imperiului Roman târziu. Fiecare are un diametru de aproximativ 2,5 centimetri și poartă numele unuia dintre cei nouă împărați care au domnit în perioada 364–408 d.Hr.
Importanța descoperirii nu constă doar în numărul pieselor, ci și în posibilitatea de a le analiza împreună, în raport cu locul în care au fost îngropate și cu vestigiile arheologice din jur.
Statul a plătit 308.600 de euro pentru tezaurul roman
În baza legislației luxemburgheze privind patrimoniul cultural, statul a plătit 308.600 de euro persoanelor îndreptățite să primească valoarea tezaurului. La momentul respectiv, suma echivala cu aproximativ 322.000 de dolari.
Potrivit Ministerului Culturii, valoarea a fost stabilită în urma unei evaluări numismatice independente, care a luat în considerare starea excelentă de conservare a monedelor și raritatea câtorva exemplare.
Trei dintre piesele rare au fost bătute în numele lui Eugenius, un uzurpator care a deținut puterea între anii 392 și 394 d.Hr., timp de numai doi ani.
Cercetările arheologice au fost coordonate de INRA și s-au desfășurat între 2020 și 2024. Pentru a recupera toate obiectele îngropate și a păstra informațiile oferite de contextul arheologic, specialiștii au lucrat cu deosebită atenție pe parcursul mai multor ani.
Operațiunea a avut și o componentă de siguranță. Zona fusese afectată de luptele din timpul Bătăliei de la Ardeni, desfășurate în iarna anilor 1944–1945, astfel că arheologii au colaborat cu serviciul de deminare al Armatei Luxemburgului, SEDAL.
Cercetările au scos la iveală nu doar monedele, ci și vestigiile unei construcții fortificate datând din perioada târzie a Imperiului Roman.
Ce ascundeau fundațiile construcției romane fortificate
Sub terenul arat se aflau fundațiile unei clădiri impunătoare, identificată de arheologi drept un burgus — un mic turn roman fortificat.
Monedele ar fi fost îngropate, cel mai probabil, împreună, într-un recipient care s-a degradat în timp. Acesta ar fi putut fi o pungă sau un alt obiect folosit pentru păstrarea banilor. Ulterior, lucrările agricole ar fi împrăștiat piesele în sol.
O descoperire asemănătoare a avut loc și în Germania, în apropiere de Köln. Acolo, un pasionat de detectarea metalelor a găsit 15 monede de argint, după care s-a oprit și a alertat arheologii.
Analiza științifică a tezaurului a fost publicată în 2025 de David Wigg-Wolf, de la Comisia Romano-Germanică a Institutului Arheologic German, împreună cu David Weis, director adjunct al INRA, și Lynn Stoffel, cercetătoare în cadrul aceleiași instituții.
Cele 141 de monede solidi au fost emise în perioada 364–395 sau 402 d.Hr., potrivit studiului. Datele analizate de cercetători indică mai multe centre monetare de proveniență.
Trier, o reședință imperială aflată la aproximativ 45 de kilometri de locul descoperirii, a furnizat 38 dintre cele 139 de monede standard incluse în tabelul autorilor. Alte 33 provin din Antiohia, oraș situat în prezent în sudul Turciei.
Un rol aparte îl are Nicomedia, un important centru de batere a monedelor, situat pe țărmul Mării Marmara. De aici provin 17 monede din tezaur, toate emise între anii 364 și 367 d.Hr.
