Cu ce arme NATO a tras deja Ucraina pe teritoriul Rusiei, fără voia Occidentului. Kievul a stârnit furia aliaților
„Ar trebui să i se permită Kievului să lovească ținte militare din interiorul Rusiei, de unde sunt lansate rachete asupra teritoriului ucrainean. Dar nu și altfel de ținte”.
Sunt declarațiile liderilor francez și german, iar comentariile lor au venit după amenințările virulente ale lui Vladimir Putin la adresa unor membri NATO, din Europa, care, potrivit acestuia, se joacă cu focul.
Vladmir Putin, președintele Rusiei: „Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales din ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu cine se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Ucraina ar fi înfuriat Berlinul și Washingtonul
Dar Kievul ar fi folosit deja, în mai multe rânduri, arme cu bătaie lungă primite de la partenerii occidentali pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, potrivit ziarului german Bild și agențiilor internaționale de presă, care citează surse din Occident. Cel mai recent în Krasnodar, în vestul Federației Ruse.
Tabloidul german mai scrie că armata ucraineană a folosit cel puțin o dată un sistem de rachete Patriot primit din Germania pentru a acționa "independent" împotriva avioanelor rusești care atacau Ucraina. Și ar fi înfuriat Berlinul și Washingtonul, pentru utilizarea rachetelor Patriot în acest mod.
Pentru Kiev, însă, miza este mare - în plină ofensivă rusă din nord-estul Ucrainiei, amenințând al doilea oraș ca mărime din țară, Harkov.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Această hartă arată că atacurile care vizează teritoriul Ucrainei sunt lansate de la baze militare aflate în Rusia. Cum să le explicăm ucrainenilor că trebuie să-și protejeze orașele - în speță Harkovul - dacă nu au dreptul să lovească locul de unde sunt lansate rachetele. Credem că trebuie să le permitem să neutralizeze bazele militare de unde sunt lansate rachetele, de unde Ucraina e atacată. Dar nu dăm undă verde pentru atacarea altor ținte din Rusia, civile sau militare”.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „(Ucrainei) îi e permis să se apere. Mi se pare straniu să aud oameni care spun că Ucrainei nu i se permite să se apere sau să ia măsurile necesare pentru a se apăra”.
Pe de altă parte, Vladimir Putin susține că Occidentul a provocat recenta ofensivă a Kremlinului în regiunea Harkov, ignorând avertismentele de a nu permite Kievului să lovească regiunea rusă Belgorod.
Amenințarea lui Putin
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Dar cine este de vină? Și-au făcut-o cu mâna lor, iar acum culeg roadele. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul utilizării armelor cu rază lungă de acțiune”.
Cât despre despre dezbaterea privind trimiterea de trupe occidentale în Ucraina...
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Să zicem că soldați ai unor țărilor europene vor merge acolo (în Ucraina) alături de trupele poloneze, în final, celelalte trupe se vor retrage, dar polonezii nu vor mai pleca niciodată”.
Între timp, șeful diplomației americane a venit la Chișinău, pentru a sublinia sprijinul său pentru aspirațiile occidentale ale Republicii Moldova.
Antony Blinken: „Vă vedem ca pe un partener foarte valoros în regiune și avem un angajament durabil de colaborare în toate domeniile pe care le-ați sugerat, inclusiv construirea unei democrații reziliente, sprijinirea creșterii economice și sprijin pentru diversificarea surselor de energie, pentru ca Moldova să nu mai depindă de o singură sursă (Rusia)”.