Marea țeapă de la mica publicitate. Cum sunt păcăliți românii să-și dea datele de pe card și ce trebuie să facă
Mai multe site-uri care ne cer datele bancare ne lasă, de fapt, fără bani. Colegul nostru Vitalie Cojocari ne spune ce trebuie să facem ca să nu picăm în această plasă.
”Vorbim aici despre mica publicitate și țepele pe care și le iau românii prin site-urile de mica publicitate. Cu siguranță li s-a întâmplat multora- le prisosește ceva prin casă, pun la mica publicitate și vor să vândă. Dintr-odată, vin apeluri și mesaje prin care li se cer date de pe card- asta este șmecheria.
Oamenii află că pot să vândă la prețul pe care îl cer, sunt foarte bucuroși și atunci dau datele de pe card. Este surprinzător cât de ușor pot fi păcăliți românii”, explică Vitalie Cojocari.
”Eu, după ce am scris pe Facebook despre asta, am primit foarte multe mesaje: ”Și eu am pățit la fel!”. Surprinzător este că sunt foarte mulți oameni educați care își dau datele de pe card.
E un adevărat fenomen, pentru că sunt foarte mulți păcăliți; ideea este că, de cele mai multe ori, acești infractori sunt străini. Ei folosesc Google Translate, am observat că de foarte multe ori scriu cu multe greșeli și cer datele de pe card.
Doar că trebuie să știi asta: nu trebuie să dai datele de pe card ca să primești niște bani. Ei susțin: ”introdu aici datele de pe card, că o să-ți intre banii!”. Tu îți introduci datele, introduce și suma pe care o ceri și ajungi să pierzi banii din cont în loc să-i primești.
„Nu dați datele de pe card! Eventual, în situația în care vrei să-ți intre niște bani pe card, îți dai IBAN-ul”, spune Vitalie Cojocari.
Link-urile pe care le primești trebuie să aibă, obligatoriu, ”https” în față
Potrivit acestuia, ”noi mereu ne închipuim că hackerii sunt niște băieți tineri, care stau cu laptopul și hanoracul pus pe cap- nu! Sunt niște oameni normali care se folosesc de psihologia omului care vrea să vândă ceva foarte repede, chiar de lăcomia acestuia.
Iar tu când vrei să scapi de un obiect din casă, ești dispus să dai orice. Niciodată nu te grăbi să dai datele pe internet doar așa, că ți le solicită cineva.
Verifică mai întâi: cine este persoana respectivă, ce îți cere, ce link ți-a dat. Link-ul pe care ți-l dă trebuie să aibă în față ”https”, unde ”s” vine de la ”security”.
Apoi dă un search pe Google, pune respectivul link pe Google. Dacă îți apare cu roșu, nu intra sub nicio formă”.
”Dacă vine în viața reală cineva și îți cere cardul, spune că-ți ia datele și îl trece apoi printr-un POS să-ți ia banii, nu o să îl dai niciodată. Și atunci, de ce ai face asta pe internet? Există șanse să îți recuperezi banii, dar numai dacă suni imediat la bancă și blochezi cardul. Sunt foarte rare cazurile în care poliția mai poate recupera vreodată banii. Și încă ceva: când cumperi ceva, doar cumpără! Nu sta pe Facebook, nu te uita la film și să te ocupi și de tranzacție, pentru că trebuie să te concentrezi acolo, sunt banii tăi, până la urmă”, afirmă Vitalie Cojocari.
Iată și postarea lui Vitalie Cojocari de la care a pornit acest subiect.
”Bună ziua, sunt țepar, vreau să te țepuiesc, dă-mi datele tale de pe cardul bancar și o să-ți iau banii din cont. Mulțumesc!”
Am tradus din limba neînțeleasă a internetului încercarea unora de a fura banii celor care dau anunțuri la mica publicitate.
Mai jos o să explic schema. Sper să vă fie de folos. Sper să deschideți ochii și să nu le cădeți în plasă.
Această întâmplare este sută la sută reală. Doar dacă sunteți informați, dacă sunteți atenți ce spuneți și ce date le oferiți infractorilor vă veți păstra banii în conturi. Dacă nu vă protejați chiar voi, este puțin probabil să vă protejeze alții.
Iată ce se întâmplă, pas cu pas.
Pui un anunț la mica publicitate. În acest caz pe OLX Romania.
La scurt timp vine un mesaj pe whatsapp de la o tânără care se recomandă Olivia Evans: ”Vreau să cumpăr, locuiesc în Dopca. Sunt gata să plătesc acum pentru colet și livrare. Un curier va veni la dumneavoastră și va ridica coletul. Ați folosit un Olx? Dacă nu, vă pot с cu ușurință, nu este dificil”
Aici este momentul în care clopoțelul ar trebui să sune prima dată. Dar pentru că nu-ți cere date personale, nu-i dai datele cardului, deocamdată continui să o asculți pe ”Olivia Evans”.
Olivia vine și cu instrucțiuni clare, precise în care folosește cuvinte cheie, cum ar fi ”tranzacție sigură”:
”Voi plăti în avans prin intermediul companiei de transport Olx (tranzacție sigură). ????. Veți primi banii mei în avans. După primirea banilor, curierul vă va contacta pentru a clarifica ora și puteți preda comanda direct de la domiciliu curierului.”
Pare logic, nu? Stați să vedeți mai departe. Pentru că Olivia este insistentă. Doar că trece de la ”dumneavoastră” la ”tu”.
”Eu mă ocup de costurile de transport. ???? Am încredere în tine și nu am de gând să returnez coletul înapoi, îți promit. Dacă nu vă deranjează, sunt gata să încep să plătesc transportul?”
Iar peste câteva secunde, bam:
”Gata, am a plătiti. Pentru a-mi primi fondurile, urmați link-ul de mai jos”
Deja ar trebui să auziți clopote de catedrală bătând în capetele voastre. Tare și mult. Nu mă credeți? Iată ce spune ”Olivia”:
”Veți primi un mesaj cu un cod pentru a confirma tranzacția și pentru a primi banii mei.
Într-un minut, banii mei vor fi creditați pe cardul dumneavoastră bancar.
După ce îmi veți primi banii, vă va suna curierul. Îi veți spune unde să vină și la ce oră.”
Ce v-a dat “cumpărătorul” este o platformă care vă ia banii de pe card, nu îi pune. Asta dacă introduceți datele. Așa cum vă sfătuiește ”Olivia”.
Cum aflați asta? Simplu, OLX are un mecanism de verificare. Este foarte simplu. Introduceți linkul acolo și vă spune dacă sunteți în pericol ori ba.
Când află și ”Olivia” că linkul pe care vi l-a trimis nu este chiar foarte ”bun”, nu mai răspunde la mesaje. Își închide profilul, iar linkul pe care vi l-a dat nu mai afișează nimic. Nicio modalitate de plată pentru o ”tranzacție sigură”.
Atât!
Bineînțeles, spuneți-le și altora de aceste cazuri. Nu de alta, dar au ajuns la mine foarte multe situații similare în care oamenii chiar au rămas fără bani.
Și nu uitați, mai puteți să raportați astfel de cazuri la Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC și, evident, la Poliția Română!
