Mai mult, unul din cinci a predat deja lucrări cu surse inventate. Școala trece printr-o transformare importantă.

„Inteligența artificială este deja prezentă în școala românească. Adopția s-a materializat însă prin utilizarea ad-hoc de către elevi, nefiind însoțită de un răspuns instituțional și de politică publică. Așa cum arată acest studiu de percepție, pornind de la date colectate pe un eșantion de 3.033 de elevi de liceu și ponderate pe regiune, gen și filieră, adopția atinge o cotă cvasi-universală în rândul elevilor, de circa 98%. Dintre cei care folosesc IA, 84% o fac pentru școală cel puțin o dată pe săptămână, iar un sfert zilnic” - se arată într-un studiu citat de Edge Institute. 

La „iLikeIT” a fost invitat Răzvan Foncea, expert în politici publice la Edge Institute: „Noi am rezumat studiul în patru cuvinte: adopție generalizată, politica amânată. Nu avem încă o politică educațională care să sprijine elevii. Practic, le cerem să navigheze un spațiu al transformărilor permanente fără o busolă, ceea ce, evident, este o mare problemă.” 

Iar această situație se vede, probabil, și în rezultatele elevilor la școală sau în examene.

„De exemplu, 27% dintre elevi nu au învățat la școală în niciun context despre inteligența artificială. Deci, practic, informațiile despre AI și le-au luat din cu totul alte surse, ceea ce, evident, este o altă problemă destul de mare. Și s-ar putea ca realitatea din teren să fie chiar mai dură”, mai spune Răzvan Foncea.

Unii elevi susțin că folosesc inteligența artificială pentru școală.

„Foarte mulți elevi spun că utilizează AI pentru învățare ghidată, exact cum spuneai, și pe de altă parte, pentru a le explica niște concepte mai dificile, mai bine de unul din doi elevi afirmă că apelează la AI pentru asta, în același timp în care deja unul din doi elevi confirmă că apelează la AI pentru a înlocui complet sarcina realizării unei teme. Și atunci când sunt întrebați despre cât de mult utilizează colegii AI pentru același scop, media este de 8,2 pe o scală de la unu la 10. Deci e clar că e posibil să existe acolo și o subraportare. Nu vor să recunoască.”, mai afirmă Răzvan.