Dezvăluiri din lumea start-up-urilor. Avem sute de companii tinere, din domeniul tehnologiei, care încearcă să aducă inovație
Deși nu este mereu în lumina reflectoarelor, lumea start-up-urilor din România este fascinantă. Avem sute de companii tinere, din domeniul tehnologiei, care încearcă să aducă inovație, talent și plus-valoare fără să aibă siguranța zilei de mâine.
Dar, și dacă dau lovitura... se îmbogățesc nu doar cei care au fondat compania, ci și investitorii care pariază, practic, succesul lor. Am stat de vorbă cu un investitor și cu doi fondatori ambițioși, care au companiile evaluate deja la 8 milioane de dolari.
Fără start-up-uri, multe dintre inovațiile din lumea tehnologiei nu ar exista.
Apple, Google, Netflix, Uber, Glovo, Photoshop - cândva, toate acestea au fost cândva companii mici, cu câțiva angajați.
O simplă idee, dar venită la momentul potrivit, a făcut miliardari peste noapte. Însă, poveștile de succes sunt puține. Statistica spune că din 100 de start-up-uri, 95 se închid fără să aiba succes. Restul ajung companii de sine stătătoare sau ajung să fie achiziționate de cei mari. Așa, nu mai investesc în cercetare.
Google a cumpărat Youtube și Android, nu le-a făcut de la zero. Facebook a luat Instagram pentru 1 miliard de dolari. SalesForce, o companie de software a dat 28 de miliarde de dolari pentru Slack, o aplicație pe care o multe companii o folosesc pentru comunicare și organizare internă.
Ce au în comun cele mai multe dintre aceste start-up-uri? Rezolvă niște probleme. Și-n timp ce fac asta, creează noi piețe care pot aduce venituri.
România încă dezvoltă acest ecosistem al start-up-urilor.
România stă nici bine, nici rău la acest capitol. Avem talent care poate munta munții din loc însă lipsește cultura de start-up, care se formează în timp. Cultura înseamnă un set de valori și mentalități care definesc modul de lucru într-o companie abia formată. Adică adaptabilitate, creativitate, rapiditate în luarea deciziilor și să înveți să îmbrățișezi eșecul.
Volumul tranzacțiilor a crescut de 12 ori în ultimii 6 ani, de la 8 milioane de dolari, la puțin peste 100. Avem fonduri de investiții și investitori mai mulți ca oricând.
Andrei este CEO și co-fondatorul start-up-ului Youni. O platformă care îi ajută pe copii să-și găsească ușor facultatea potrivită pentru ei și-i ajuta inclusiv cu programul de aplicare. Doar anul trecut, 1400 de elevi au fost ajutați să ajungă la universități din Statele Unite ale Americii și Europa. Peste 80% au intrat la locuri cu bursă, echivalentul a peste 14 milioane de dolari.
Reporter: Cum ți-ai dat seama că ideea poate fi un business?
Andrei Nicolae, CEO Youni: „Mi-am dat seama când să aplic la master, trebuia să aplic pe 18 platforme diferite ca să aplic la 18 universități. Atunci am zis că hai să fac o platformă prin care să pot să aplici la toate universitățile. Atunci, uitându-mă la colegii mei de an, am văzut că toți avem aceeași problemă. Și apoi, când ne-am uitat, am zis bun, hai să facem noi platforma asta. La momentul respectiv, în România, nu exista muncă, nu exista o platformă de aplicare. Una i s-a picat cu dosarul fizic. Și atunci am venit în România și am făcut vreau la facultate și după ce am extins o până astăzi la Youni unde copiii din toată lumea pot să aplice la universități din toată”.
Youni folosește inteligența artificială ca să găsească profilul potrivit pentru fiecare elev în parte.
În spatele Youni este Early Game Venture - un fond de investiții din categoria Venture Capital. Amuzant e că Venture înseamnă aventură... Deci, fiecare investiție e făcută cu mare risc. Pentru fiecare start-up care are succes, alte 9 se închid.
Cristian Munteanu este partener în acest fond. Acum investește după niște ani în care a tot fondat start-up-uri. Experiența și banii lui ajută acum companii precum Youni și Millu.
Cristian Munteanu: „Sunt oameni care nu au mai făcut alte business înainte, sunt foarte tineri, sunt foarte deștepți, au tot viitorul în față și toată dorința să facă lucrurile, dar le lipsește mult experiența. Sunt cum îmi place mie să zic, să ne trăiți! Și atunci, dacă vrei cu adevărat să fii un investitor bun, trebuie să și lucrezi cu Amena”.
Suma pe care aceste companii o primesc, nu vine ca un împrumut. Dacă start-up-ul dă faliment, toată lumea pierde. Din portofoliul unui Venture Capital, o afacere poate aduce bani și pentru cele care nu merg.
Cristian Munteanu: „Deci noi investim doar în România. 28 de companii în patru ani un portofoliu. E o dimensiune corectă de portofoliu pentru o listare. Dacă investești în foarte puține sau nu știu, să zicem în 10. Ai multe șanse să nu faci deloc cu bani sănătoși. Poate 20 ani cu tot, 28 cu tot. Da, în cei patru ani cât au avut, cât a fost de succes”.
Millu este un alt start-up care a strâns finanțare de aproape 2 milioane de dolari. Îi ajută pe proprietari să închirieze mai ușor, fără bătăi de cap - practic să digitalizeze un domeniu care încă funcționează cu pix și hârtie.
Florin Stoian: „Imaginează-ți că suntem în piață din 2018. Ca orice startăup, a fost nevoie să ne mișcăm. Am pivotat de două ori, am încercat diverse modele de business care ne au ajuns, ne-au adus. În momentul ăsta nu a fost ușor, pentru că acum știți și voi, piața de reviste este una destul de învechită. Obiceiuri învechite, soluții învechite. Nu este ușor să schimbi comportamente împământenite în zeci de ani”.
Banii primiți în rundele de finanțare nu sunt niciodată folosiți pentru bunăstarea fondatorilor - ci sunt folosiți pentru creșterea accelerată - căutare de alte piețe sau achiziții de talent. Millu doar ce a primit o investiție mare de la un fond din Polonia pentru extindere acolo.
Deși Youni sau Millu merg bine acum, nimeni nu poate garanta că vor fi aici și peste 2 sau 3 ani. La fel de bine pot da lovitura. Nu riști, nu câștigi.
