Ce planuri au investitorii străini pentru România, după încheierea pandemiei de COVID-19

62160505
Shutterstock

Aproape jumătate dintre investitorii străini prezenţi în România (46%) şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în 2020, arată datele EY Attractiveness Survey Romania.

Cu toate acestea, investitorii rămân optimişti, iar 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe (ISD) după încheierea pandemiei, relatează Agerpres.

În acest context, operaţiunile legate de logistică/lanţuri de aprovizionare şi de producţie reprezintă principalele atracţii pentru investiţii în rândul a 35%, respectiv 34% dintre respondenţi.

De asemenea, în opinia investitorilor, sectoarele-cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt: agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto. În acelaşi timp, pentru creşterea competitivităţii, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura reprezintă principalele zone problematice în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi.

Conform studiului EY, la nivelul anului 2019 au fost anunţate, în România, 78 de proiecte de investiţii directe, în scădere cu aproximativ 28% faţă de anul anterior (113 proiecte în 2018). Astfel, pe acest segment, România ocupă locul 15 în Europa în topul atractivităţii, dar valoarea ISD s-a menţinut relativ la acelaşi nivel, respectiv 5,26 miliarde de euro (2018) vs. 5,17 miliarde de euro (2019).

Concluziile cercetării de specialitate arată că o tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, ţările din Europa Centrală şi de Est înregistrând o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% faţă de anul anterior.

Pe baza datelor privind soldul ISD, publicate de Banca Naţională a României (BNR), la finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiţii în România au fost: Ţările de Jos - cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, Austria (12,6%) şi Germania (12,3%).

Per total, principalele zece ţări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de ţări investitoare deţineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Aceeaşi statistică evidenţiază faptul că ţările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD.

Potrivit raportului EY, în cursul anului trecut, Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara - cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi - care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

Pe regiuni, în ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea Bucureşti-Ilfov (59,3% din total în 2015), dar în ultimul an o creştere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11,8%. În aceeaşi perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15,5% mai multe investiţii faţă de anul precedent.

"Dacă facem o comparaţie între cota din ISD totale şi cota din PIB total al regiunilor, se poate observa uşor cum se întrepătrund aceşti indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind şi cea care a atras cele mai puţine proiecte de investiţii străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale şi al regiunilor Vest, Nord-Vest şi Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât şi sub aspectul cotei din PIB total. Totuşi, acestea sunt cu mult inferioare faţă de regiunea Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte ambii indicatori, consolidând importanţa strategică a Bucureştiului în materie de ISD", se notează în cercetarea de specialitate.

În ceea ce priveşte atractivitatea sectoarelor după numărul de proiecte ISD, sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi au cumulând cea mai mare cotă de piaţă (36% în cazul digitalului şi 16,7% în serviciile pentru întreprinderi). Totodată, împreună, cele două sectoare au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Pe locul al treilea în clasamentul atractivităţii s-a poziţionat industria agroalimentară, care a generat mult mai puţine noi locuri de muncă. În schimb, sectorul de utilaje şi echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (o mie de joburi şi 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar patru proiecte de ISD.

Factorii care vor influența deciziile investitorilor

 

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piaţă: stabilitatea socială şi politică (66%), oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

Majoritatea respondenţilor apreciază că, pentru a-şi îmbunătăţi atractivitatea, România ar trebui să îşi concentreze eforturile şi investiţiile în domeniile-cheie problematice, cum ar fi: educaţia (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) şi infrastructura (80%). În privinţa sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat: agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piaţa locală, sunt esenţiale măsurile de siguranţă şi securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) şi nivelul de succes în soluţionarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

Pentru studiul EY Attractiveness Romania, cercetarea în teren a fost realizată de CSA Institute în perioada 17 - 31 iulie prin intermediul interviurilor telefonice cu 106 lideri din companii internaţionale relevante, dintre care 50% au deja investiţii în România, iar 50% nu desfăşoară în prezent activităţi în ţară.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
Citește și...
62143527
Studiu: 58% dintre IMM-uri din România mai au bani de supravieţuire doar pentru una-două luni

Un procent de 58% dintre intreprinderile mici şi mijlocii mai au bani de supravieţuire numai pentru una-două luni, potrivit barometrului Sierra Quadrant, care arată că problemele firmelor s-au acutizat în noiembrie.

62134625
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat de 1,04 miliarde de lei pentru IMM-urile din România

Comisia Europeană a anunţat marţi că a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 1,043 miliarde de lei (216 milioane de euro) introdusă de România pentru a susţine IMM-urile afectate de pandemia de coronavirus.

62160197
Ministrul Economiei: Vom dubla alocațiile până în 2022. Pensiile vor crește cu 46% până în 2024

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că taxa unică nu va fi desfiinţată, fiind un concept liberal. De asemenea, alocaţiile copiilor se vor dubla până în 2022, iar până în 2024, pensiile vor creşte cu 46 la sută.

Recomandări
Drona constanta 050626
Drona explodată în Portul Constanța ar putea fi primul atac al Rusiei împotriva unui stat NATO. N-am știut să ne apărăm

„Cu drona în coastă”, partea a II-a. O dronă militară încărcată cu explozibil a intrat noaptea, nedetectată, în Portul Constanța și a ajuns la doar câțiva metri de un petrolier. Patru luni mai târziu, autoritățile încă nu au explicat cum a fost posibil. 

Vlcsnap 2026 09 27 16h52m59s871
DNA arată traseul șpăgii de 450.000 euro din România către expertul sloven. Însemna 2% dintr-un proiect energetic în Harghita

Expertul sloven acuzat de DNA că ar fi pretins o jumătate de milion de euro mită de la firma care construiește în România unul dintre cele mai mari sisteme de baterii de stocare a energiei electrice a fost arestat preventiv. 

Imago0303264777h
Premierul desemnat Siegfried Mureșan dezvăluie motivul pentru care nu l-a mai pus pe Cătălin Predoiu ministru

Premierul desemnat Siegfried Mureşan a explicat într-un interviu pentru Cotidianul de ce Cătălin Predoiu, ministru în Cabinetul Bolojan, nu se regăseşte în Guvernul său şi cum a fost aleasă Andrea Chiş pentru portofoliul Justiţiei.