BNR a redus dobânda de politică monetară și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit

Sediul central al Bancii Nationale a Romaniei
Agerpres

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, informează banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

"Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară", se arată într-un comunicat al BNR.

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută Âą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus. În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, precizează sursa citată.

Citește și
Mugur Isărescu, colaborator al Securității. Ce a decis Curtea de Apel București
Mugur Isărescu, colaborator al Securității. Ce a decis Curtea de Apel București
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

În plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

În context, comunicatul aminteşte că rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă - uşor mai pronunţată decât cea prognozată - atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

"Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ. Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus", explică sursa citată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%. Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea.

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei - care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
Florin Cîţu: Am redus semnificativ planul de împrumuturi pentru luna august
Florin Cîţu: Am redus semnificativ planul de împrumuturi pentru luna august

Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a anunţat că a fost redus semnificativ planul de împrumuturi pentru luna august şi a precizat că există „un buffer la nivel record, în contul nostru de la BNR”, scrie Agerpres. 

Mugur Isărescu, colaborator al Securității. Ce a decis Curtea de Apel București
Mugur Isărescu, colaborator al Securității. Ce a decis Curtea de Apel București

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pentru 18 septembrie primul termen în procesul în care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Recomandări
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă

Opoziţia guvernului Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen prin includerea României şi a Bulgariei este ruşinoasă, incorectă şi ineficientă, a declarat Walter Baier, cap de listă al Partidului Stângii Europene. 

Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”
Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”

Vladimir Putin și-a sărbătorit luni seară victoria electorală în Piața Roșie, înțesată de ruși. Liderul de la Kremlin a marcat cu o baie de mulțime și împlinirea a zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.