Știrile ProTV la Bruxelles. De ce este importantă pentru România dezbaterea ”Spitzenkandidaten”


Ultimul update: Miercuri 15 Mai 2019 22:55
Data publicarii: Miercuri 15 Mai 2019 19:54
Categorie: Alegeri Europarlamentare

Jurnalistul Cristian Leonte și politologul Cristian Pârvulescu au prefațat, la Bruxelles, alegerile europene din 26 mai 2019 și miza deosebit de importantă pe care o au aceste alegeri.

Ediția specială a fost transmisă pe www.protvnews.ro, pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV, pe canalul de Twitter al Știrilor Pro Tv și pe canalul oficial de Youtube al Știrilor Pro TV.

Cristian Leonte: Vă rog să ne explicați nouă și celor de acasă, de ce să ne uităm la o asemenea dezbatere?

Cristian Pârvulescu: ”Pentru că cei care partidică la o asemenea dezbatere, unul dintre ei, ar putea să fie viitorul președinte al Comisiei. Ideile care vor fi expuse aici vor influența politica pe următorii 5 ani a Uniunii Europene. Pentru că pentru majoritatea românilor a devenit clar, politica românească depinde de ceea ce se întâmplă, ceea ce se decide, ceea ce se negociază la Bruxelles. Este foarte important să vedem în ce măsură putem să ne asociem, în ce măsură rezonăm sau din contră, reacționăm la alte propuneri care se vor face.

Sunt 6 familii politice care își prezintă candidații. În urmă cu 5 ani de zile, dintre acești candidați, s-a ales președintele Comisiei, Jean Claude Juncker așa a devenit președinte al Comisiei, atunci s-a inaugurat acest model, nu suntem convinși că anul acesta va fi folosit.”

Una dintre cele mai interesante lupte se va da după alegeri, când aleșii europenilor îl vor desemna pe succesorul lui Jean Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene.

Vizați sunt mai mulți politicieni din partea marilor familii de partide europene, așa-numiții ”Spitzenkandidaten”, însă bătălia decisivă se va da între germanul Manfred Weber și olandezul Frans Timmermans, binecunoscut printre români drept un vocal apărător al statului de drept.

Politologul Cristian Pârvulescu a atras atenția că nimeni nu este sigur de faptul că viitorul președinte al Comisiei Europene va fi ales dintre acești doi favoriți și nici măcar de faptul că va fi unul dintre cei 6 candidați, așa-numiții ”Spitzenkandidaten”.

Cristian Pârvulescu: ”Se vorbește foarte mult de șansele cuiva care nu va fi astăzi aici, de domnul Barnier, îl cunoaștem, negociator cu Marea Britanie pentru Brexit, pentru că s-a ilustrat ca un foarte talentat negociator și a devenit un fel de reper. Este propunerea neoficială a Franței, în jurul căreia se concentrează în momentul de față atenția, dar asta nu înseamnă că totuși nu s-ar putea ca în seara aceasta, dintre cei prezenți, să nu apară președintele. Pentru că o șansă mai are și cel pe care-l cunoaștem foarte bine, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, cel care se ocupă de statul de drept, unul dintre subiectele care se va discuta aprins în seara asta aici la Bruxelles, și pe de altă parte o candidată importantă, pentru că este a doua oară când candidează pentru această funcție, este Ska Keller, din partea ecologiștilor, a verzilor, tot din Germania, care, sigur, nu are șanse politic să devină comisar, dar are șansă să dea viață ideilor ecologiste.

Cristian Leonte: Adică are putere de negociere. Are în spate voturi care vor duce la susținerea planurilor ei.
Cristian Pârvulescu: ”Și șarm, pentru că asta contează foarte mult aici”.

Spitzenkandidat

Chiar dacă sună un pic intimidant, termenul german "Spitzenkandidat" desemnează un concept simplu - mai precis, pe așa-numitul candidat "cap de listă" al unui partid. În Germania, de exemplu, Angela Merkel a fost Spitzenkandidat al partidului ei, CDU, în toate alegerile parlamentare din 2005 încoace.

Candidatul cap de listă nu este neapărat liderul partidului și este anunțat cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale.

În contextul alegerilor europarlamentare este vorba despre personajul pe care diferitele grupuri politice din Parlamentul European îl văd la conducerea Comisiei Europene. Sistemul a fost introdus pentru alegerile din 2014. În termeni simpli, s-a decis că șeful Comisiei să fie acel politician care întrunește peste 50% din voturile europarlamentarilor. Însă nu este necesar să facă parte din familia de partide care obține cele mai multe mandate.

La alegerile din 2014, Partidul Popular European l-a desemnat drept Spitzenkandidat pe Jean Claude Juncker. Pentru a-l alege, însă, în fruntea executivului european, a fost nevoie ca popularii, care au obținut 221 de locuri, să facă o înțelegere cu Social Democrații și cu grupul ALDE.

În acest an, 353 este "numărul magic" de voturi pe care speră să-l obțină o lista lungă de candidați. În unele cazuri, cum ar fi ALDE, Partidul Verzilor și Partidul Stângii Europene - dintre aceștia, doi au șanse serioase să aspire la fotoliul lui Jean Claude Juncker.

Manfred Weber

Manfred Weber, în vârstă de 46 de ani, a făcut istorie acum 5 ani, când a devenit cel mai tânăr lider de grup din Parlamentul European. A primit "binecuvântarea" cancelarului Angela Merkel și și-a lansat campania intr-un loc simbolic: la Atena, leagănul democrației.

Manfred Weber: ”Nu credem că Europa va fi condusă de extreme, ci de calea de centru. Este abordarea și compromisul clasic, cel de centru- dreapta.”

Dacă ar ajunge la conducerea Comisiei Europene, Weber ar avea două priorități.

Manfred Weber: ”Prima este creșterea economică, în special în zonele rurale, în zonele mai vulnerabile ale Europei. Visez la o Europă unde nimeni nu va mai fi nevoit să își părăsească regiunea natală din motive economice, pentru o slujbă mai bună sau un salariu mai mare, așa că visez la condiții egale de trăi în Uniunea Europeană. Îmi propun să lucrez la asta. A doua prioritate este legată de identitatea acestui continent și tot ceea ce ține de migrație, să ne asigurăm că știm cine ajunge aici."

Frans Timmermans

Principalul său rival este un personaj familiar românilor. Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care candidează din partea Socialiștilor europeni, este unul dintre cei mai fermi apărători ai statului de drept din România.

Cu fiecare prilej, politicianul olandez le-a transmis autorităților de la București că pașii înapoi în lupta împotriva corupției și în privința legilor justiției sunt inacceptabili. În timpul unei vizite la București, de anul trecut, Timmermans descria situația României cu ajutorul unei metafore pe care o folosește în țările care fac pașii înapoi în privința reformelor.

Frans Timmermans: "Este ca atunci când alergi la un maraton și suntem acum pe ultima sută de metri. Mesajul meu a fost astăzi: continuați să alergați, dar nu în direcția greșită, ci spre linia de sosire, căci aproape am ajuns. Mai sunt doar câteva recomandări ale Comisiei pe care trebuie să le îndepliniți. Dar nu vă opriți, nu bateți pasul pe loc și mai ales, pentru numele lui Dumnezeu, nu alergați în cealaltă direcție".

Iar anul acesta a repetat apăsat ideea atunci când a primit titlul de doctor Honoris Causa al SNSPA București.

Frans Timmermans: "Dacă statul de drept este pus în pericol, dacă democraţia este reinterpretată după expresia „câștigătorul ia totul", atunci, aproape automat, corupția crește. De aceea Comisia Europeană a făcut propunerea de a corela fondurile europene cu respectarea statului de drept.(..). Vrem să ne asigurăm că se fac progrese în ceea ce priveşte statul de drept şi că lupta împotriva corupţiei nu e abandonată.”

Alegerea noului președinte al Comisiei Europene se va face la propunerea Consiliului European, urmată de votul în plenul noului Parlament.

Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
FULLSCREEN
Știrile ProTV la Bruxelles. De ce este importantă pentru România dezbaterea ”Spitzenkandidaten”
  • /

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
Călin Popescu Tăriceanu
Partidele care se situează în apropierea pragului minim după alegeri. Marea surpriză produsă de ALDE
Reacția unui președinte de secție prins cu sacii nesigilați: "Nu contează, nu asta e ideea"
Rezultate alegeri europarlamentare. Estimările din statele UE
Scandal la secțiile de votare din țară la închiderea urnelor: "Asta-i nesimţire!"
Românii au stat la cozi uriașe, la secţiile de votare din străinătate. GALERIE FOTO, VIDEO
Alegeri europarlamentare. Ce au votat primii români care au mers la urne, în Noua Zeelandă
Românii votează la Ulm, Germania
Surse: MAE nu ar fi trimis la BEC nicio solicitare cu privire la prelungirea programului de votare
Alegeri europarlamentare 2019. Anunţul lui Dragnea despre candidatul PSD la preşedinţie
Românii care şi-au făcut duminică buletin ca să poată vota. "E timp să beau şi o bere"
Alegeri europarlamentare. Reacţia MAE la cozile din diaspora: "Nu am primit sesizări"
Tatăl primarului din Constanța, despre soția prinsă cu cinci buletine de vot la urne
Referendum pentru justiţie. Liviu Dragnea a votat, deşi spunea că e "o păcăleală"