Când este recomandat RMN-ul cardiac, ce afecțiuni poate depista și care sunt diferențele față de o ecografie ne explică dr. Andrada Guță, medic specialist cardiolog, expert imagistică multimodală a cordului, la „Doctor de bine”.
Liliana Curea: În ultima vreme auzim tot mai des despre RMN-ul cardiac. Care este diferența dintre această investigație și ecografia cardiacă?
Dr. Andrada Guță: Ghidurile europene și americane de cardiologie recomandă RMN-ul cardiac în numeroase situații, deoarece oferă informații suplimentare față de ecografia cardiacă. RMN-ul cardiac este o metodă de referință pentru evaluarea volumelor și funcției ventriculare, pentru caracterizarea structurii mușchiului cardiac și pentru investigarea anumitor afecțiuni ale inimii. De asemenea, poate contribui la evaluarea bolilor valvulare și a unor comunicări anormale între cavitățile cardiace, numite șunturi. Prin urmare, RMN-ul ne permite să obținem informații detaliate despre structura și funcția inimii, dincolo de ceea ce putem observa prin ecografia clasică. Putem caracteriza țesutul cardiac prin imagini, fără să fie nevoie să prelevăm o probă de țesut. Din acest punct de vedere, RMN-ul poate oferi informații comparabile, ca scop diagnostic, cu unele dintre cele obținute printr-o biopsie, însă este o investigație neinvazivă.
Liliana Curea: Andreea Groza: Concret, ce diagnostice poate stabili medicul cu ajutorul RMN-ului cardiac?
Dr. Andrada Guță: RMN-ul ne ajută să diferențiem diverse tipuri de cardiomiopatii, adică afecțiuni ale mușchiului cardiac, și să evaluăm fibroza miocardică. Caracterizarea fibrozei este unul dintre avantajele importante ale acestei investigații. În cazul bolilor valvulare, RMN-ul poate contribui la cuantificarea severității unei insuficiențe valvulare, adică a situației în care o valvă nu se închide corespunzător și permite întoarcerea unei părți din sânge. Investigația oferă măsurători obiective care completează informațiile obținute prin ecografie și pot ajuta medicul să stabilească diagnosticul și conduita terapeutică.
RMN-ul cardiac poate fi utilizat în anumite situații și pentru evaluări preventive, dar nu reprezintă, în mod obișnuit, prima investigație pentru screeningul populației generale. În România, accesul la această investigație poate fi limitat de numărul centrelor specializate și de cererea existentă, astfel încât pacienții pot avea de așteptat până la efectuarea examinării.
Liliana Curea: Ce presupune pregătirea pacientului înainte de RMN-ul cardiac?
Dr. Andrada Guță: În funcție de situație, pacientului i se pot solicita analize de sânge, în special pentru evaluarea funcției renale. De asemenea, trebuie să completeze un formular medical prin care verificăm dacă investigația poate fi efectuată în siguranță, inclusiv în ceea ce privește eventualele implanturi sau dispozitive medicale.
Liliana Curea: Cât durează o ecografie cardiacă și cât durează un RMN cardiac?
Dr. Andrada Guță: Durata ecografiei cardiace variază în funcție de complexitatea examinării. O evaluare rapidă poate dura aproximativ cinci minute, în timp ce o ecografie completă, cu toate măsurătorile necesare, poate ajunge la 40 de minute. RMN-ul cardiac durează, în general, între 30 și 90 de minute. Durata depinde de afecțiunea investigată, de secvențele imagistice necesare și de capacitatea pacientului de a respecta indicațiile privind respirația și menținerea nemișcată în timpul examinării. RMN-ul cardiac se poate efectua și la copii. Dacă sunt suficient de mari pentru a înțelege și a respecta indicațiile, examinarea se poate realiza fără sedare. Copilul trebuie să stea nemișcat și să urmeze instrucțiunile privind respirația, inclusiv momentele în care trebuie să inspire, să își țină respirația sau să expire. În cazul copiilor foarte mici, care nu pot coopera, poate fi necesară sedarea profundă sau anestezia generală, cu monitorizare de specialitate. RMN-ul utilizează un câmp magnetic și unde de radiofrecvență, nu radiații ionizante. Acesta este unul dintre aspectele care îl diferențiază de tomografia computerizată (CT).
Liliana Curea: Ce diferențe există între tomografia computerizată și RMN-ul cardiac?
Dr. Andrada Guță: CT-ul cardiac este foarte util pentru evaluarea detaliată a anatomiei, inclusiv a vaselor coronare și a conexiunilor dintre structurile inimii. RMN-ul oferă informații suplimentare despre funcția cardiacă și mișcarea inimii. Ne permite să evaluăm contracția, să măsurăm volumele cardiace și să investigăm anumite șunturi, precum și caracteristicile țesutului miocardic. Cele două metode sunt complementare, iar alegerea investigației depinde de întrebarea clinică la care trebuie să răspundem.
Liliana Curea: În ce situații se folosește substanța de contrast? Există pacienți care se tem de aceasta sau care au alergii?
Dr. Andrada Guță: În cazul RMN-ului cardiac se poate utiliza o substanță de contrast pe bază de gadoliniu, diferită de substanțele de contrast iodate folosite frecvent la CT. Administrarea acesteia ne ajută să caracterizăm mai bine țesutul cardiac și să identificăm anumite modificări structurale. Reacțiile alergice severe sunt rare, însă riscurile trebuie evaluate individual. În cazul pacienților cu insuficiență renală, decizia de administrare depinde de gradul afectării renale și de tipul substanței utilizate. Prin urmare, funcția renală trebuie evaluată înainte de examinare atunci când este indicat.
RMN-ul nativ, fără contrast, poate fi suficient atunci când ne interesează în special funcția inimii, volumele cardiace sau anumite caracteristici ale funcției valvulare. Dacă dorim să caracterizăm mai bine structura mușchiului cardiac și să evaluăm fibroza, administrarea substanței de contrast poate fi importantă.
Liliana Curea: Există pacienți care au proteze sau dispozitive medicale implantate. Pot aceștia să efectueze un RMN cardiac?
Dr. Andrada Guță: Multe dintre dispozitivele medicale moderne sunt compatibile cu RMN-ul, însă acest lucru trebuie verificat individual. Pacientul trebuie să prezinte documentele dispozitivului sau ale protezei. Echipa medicală verifică tipul și condițiile de compatibilitate și stabilește dacă examinarea poate fi efectuată în siguranță, respectând protocoalele specifice.
Un consult cardiologic preventiv poate fi util pentru evaluarea riscului cardiovascular. În funcție de vârstă, simptome, antecedente familiale și factori de risc, medicul poate recomanda o electrocardiogramă și, dacă există indicații, o ecografie cardiacă sau alte investigații. Sportul este benefic pentru sănătate, însă faptul că o persoană este activă fizic nu exclude în totalitate existența unei afecțiuni cardiace. Unele probleme pot rămâne asimptomatice o perioadă îndelungată.
