Specialiștii avertizează că România nu va face față valului de cereale din Ucraina. Ce spune ministrul Agriculturii
Piața cerealelor dă în clocot, după ce Rusia a anunțat că se retrage din acordul care permitea tranzitul grânelor ucrainene.
Potrivit Moscovei, de joi, orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene este considerată periculoasă. Drept urmare, cerealele din acestă țară trebuie să își găsească alt drum. Cel mai probabil, mare parte din marfă va trece prin România. Un dezastru, spun analiștii de pe piata agricolă, care sunt de părere că infrastructura țării noastre nu are cum să facă față. În plus, și producția noastră din acest sezon este una peste medie.
Rusia a dat semnalul că vrea să sufoce exportul de cereale ucrainene.
Moscova a anunțat că părțile de nord-vest și sud-est ale Mării Negre sunt periculoase pentru navigație și anunță că de joi toate vapoarele care au ca destinație porturile maritime ale Ucrainei sunt considerate ca având arme la bord arme, iar țările sub pavilionul cărora navighează sunt pârți în conflict. Așa că, Ucraina vrea acum să-și transporte cerealele prin apele teritoriale ale României și Bulgariei.
Ucrainenii ar putea să aducă cerealele pe gurile Dunării, cu barjele, pe Sulina și pe Canalul Bistroe, cu tirurile pe șosele și cu trenurile până la Galați și Brăila. Vapoarele venite din toată lumea ar putea încarca marfă la Constanța și s-o ducă spre Africa.
Așadar, România se va afla în curând în fața unui val de cereale, însă cum îi face față rămâne de văzut. Analiștii de pe piață agricolă vorbesc despre o situație greu de gestionat, mai ales că vara aceasta fermierii noștri au o producție mai ales la grâu, peste medie la care se vor adăuga cerealele ucrainenilor. În condițiile în care portul Constanța are o capacitate redusă, transporturile rutiere și feroviare sunt și ele limitate.
Cezar Gheorghe, analist pe piața agricolă: „Vizează în momentul acesta circa 27 de milioane de tone. De Ucraina vorbim. Adică 56% din potențialul lor de export afișat pentru acest sezon. România, în schimb, vom avea un surplus de export de minim 20, dacă nu 22 de milioane de tone. 22 de milioane de tone plus 27, ne apropiem de 50 de milioane de tone, iar, operațional, Constanța nu poate gestiona pe un plan perfect mai mult de 25, 26.”
Pe de altă parte, autoritățile de la Bucuresti spun că lucrează la un plan și dau asigurări că nu vor apărea blocaje care să îi afecteze pe fermierii noștri.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: „Nu vor fi probleme. Avem un grup comun, Ministerul agriculturii, Ministerul Economiei și Ministerul Transporturilor pentru fluidizarea tranzitului de cereale în portul Constanța. Realizăm și parcări în zona portului Constanța astfel încât tranzitul pe danele unde se face încărcarea atât a mărfurilor fermierilor români să fie diferită de mărfurile venite din Ucraina.”
Câtă vreme Rusia a anunțat oficial că se poate întâmpla practic orice e mai rău cu navele care s-ar îndrepta către cele trei porturi ucrainene, de aici, de unde pleca grâul, apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei sunt coridorul ideal pentru Ucraina. 20 de kilometri spre larg este spațiul maritim național, încă 20 de kilometri e zona contigua în care cele trei țări NATO își exercită controlul, deci 40 de kilometri de la țărm spre larg. Până la 200 de kilometri e zona economică exclusivă. De la Sulina spre sud, până la bulgari, Marea Neagră e românească. La bulgari și turci e tot mare NATO. Noua cale de export ar urma să fie intermediată de ONU cu noi și celelalte două țări.
Între timp, decizia Rusiei de a se retrage din acordul care permite tranzitul cerealelor ucrainene a dus la o explozie a prețurilor grânelor.
În numai trei zile, tona de grâu s-a scumpit cu 20 de euro și a ajuns să coste 231 de euro. În aceste condiții, unii fermieri se gandesc să își vândă din stocuri.
Gheorghe Nedelcu, agricultor: „Mi-e teamă că depozitarea poate să ducă la pierderi și mai mari. Pentru că vine recolta nouă din Ucraina, în ideea mea, prețul nu o să crescă, ci o să scadă. Și pierdere aia devine și mai mare și va crește pe măsură ce tu nu îți bagi banii în buzunar.”
Deși poate fi o oportunitate pentru agricultori să facă profit, creșterea prețurilor cerealelor poate să vină cu prețuri mai mari pentru consumatori.
