În plină criză a semiconductorilor, România ar vrea să nu mai exporte în China cuprul extras în țara noastră.

Premierul a anunțat că încearcă să găsească soluții, împreună cu Comisia Europeană, astfel încât acest metal tot mai căutat în economia continentului să fie procesat în uzinele de la noi. Doar în prima etapă ar fi necesară însă o investiție de peste 50 milioane de euro.

În contextul crizei mondial a conductorilor, dar și a războiului din Ucraina, autoritățile au anunțat planuri mari cu compania Cupru Min SA Abrud, cea mai mare exploatarea minieră de suprafaţă din România.

Aici se extrage "aurul tehnologiei", cuprul, o resursă extrem de importantă în această perioadă, mai ales în industria electonică și electrotehnică, unde profiturile sunt uriașe. Doar că, în lipsa unei industrii a prelucării, concentratul de cupru din munții noștri ajunge în China, în loc ca țara noastră să câștige mult mai mult, pe piața europeană, unde cererea este foarte mare.

Nicolae Ciuca, premierul României: "Din păcate, în acest moment, resursele se exportă. adică incapacitatea noastră de a putea să prelucrăm aceste resurse, nu ne aduce beneficiul care ar putea să fie mult mai consistent prin existența sau investițiile în domeniul prelucrării resurselor minerale".

Cei din industria de profil se gândesc acum să dezvolte în România capacitatea de prelucrare a cuprului, cu o nouă fabrică.

Florin Spătaru, Ministrul Economiei: "Problema cuprului ar putea reprezenta un subiect foarte fierbinte în viitor. Nu foarte îndepărtat".

Cea mai mare rezervă de cupru a României este la Roșia Poieni, în Munții Apuseni. Aici, Cupru Min, companie aflată în subordinea Ministerului Economiei extrage anual peste 40 mii tone de concentrat de cupru.

Tiberiu Rațiu, director Cupru Min SA Abrud: "Avem un contract pe un an de zile cu o firmă, un trainer care duce marfa în China. Și o procesează până la produsele finite. Adică e vorba de cupru pe care noi îl dăm în concentrat ei îl topesc și ajung la lingourile de cupru".

Combinatul metalurgic din Zlatna a fost închis în 2004. Acolo se prelucrau 200 mii tone de cupru pe an. Dacă la cuprul concentrat profitul ar fi de aproximativ 6,5 -7 la sută, deja la formele finite, gata să fie folosite în diferite aplicații industriale, acesta sare de 800 la sută.

Noua uzină ar urma să fie ridicată pe vechiul teren al fostului combinat, spațiu de 15 hectare cumpărat de primăria Zlatna.

Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna: "Numai lumea a treia vinde materii prime și este păcat că noi, care am avut asemenea tradiție, să nu dăm plus valoare acestei materii prime. România nu se poate ridica economic dacă vinde materii prime".

Exporturile de cupru din țara noastră au crescut de la an la an, însă acum am dori să ținem această resursă prețioasă aici, pentru un profit mai bun spre vestul Europei. La bursa de la Londra, o tonă de cupru costă peste 11 mii de dolari.