Proiect de 11 milioane de euro pentru estimarea populației de urși din România. Vor fi instalate 1.000 de garduri electrice

×
Codul embed a fost copiat

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului au lansat, miercuri, un proiect care va estima populaţia de urşi din România, valoarea acestuia ridicându-se la 11 milioane de euro, fonduri europene.

 

De asemenea, în cadrul acestui proiect vor fi instalate peste 1.000 de garduri electrice pentru protecţia bunurilor oamenilor şi a culturilor agricole.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că autorităţile încearcă să rezolve astfel o problemă care trenează de mai mulţi ani.

“Vorbim despre un proiect cu fonduri europene pe care îl lansăm astăzi şi are o importanţă deosebită pentru o temă care ne preocupă de toţi în aceste zile, anume populaţia de urşi, interacţiunea cu oamenii. Încercăm să rezolvăm pe fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia la acel moment era aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare şi altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau foarte bazate pe cifre foarte solide. Şi prezumţia la acel moment a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice a câţi urşi avem exact în România şi apoi se va reveni. Nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Cristian Ghinea.

Citește și
urs
Activiștii de mediu au găsit soluția împotriva atacurilor urșilor: gardurile electrice

El a menţionat că valoarea acestui proiect este de 11 milioane de euro.

“Este vorba despre proiectul numit Implementarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România, un proiect de 11 milioane de euro, care este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa 4”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

La rândul său, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos, a explicat care sunt obiectivele acestui proiect.

“Primul obiectiv al acestui proiect este un studiu ştiinţific pe populaţia de urs din România, un studiu ştiinţitic care este în premieră chiar mondială la o asemenea populaţie de urs nu s-a făcut nicăieri în lume un studiu bazat pe probe genetice. Studiul cel mai amplu s-a făcut la o populaţie de aproximativ 3.000 de exemplare, cu siguranţă România este mult peste acest număr în ceea ce priveşte populaţia de urs. Ultima raportare din 2016 a însemnat o populaţie între 6.500 şi 7.000 de exemplare”, a explicat ministrul Mediului.

El a precizat că această metodă este cea mai exactă din punct de vedere ştiinţific prin care poate fi estimată populaţie de urs.

„Este cea mai exactă metodă ştiinţifică prin care se poate estima o populaţie de urs, vorbim în continuare de estimare, nu putem vorbi de un numărare bob cu bob, exemplar cu exemplar pentru că vorbim de un habitat natural unde sunt amplasate aceste populaţii în diverse zone, dar în niciun caz nu vom putea vorbi, indiferent de metodă, despre o numărare exemplar cu exemplare, estimarea în aceste condiţii cea mai bună este bazată pe o metodă ştiinţifică, va fi bazată pe o colaborare cu experţi internaţionali, se prevede chiar în proiect care experţi internaţionali din Norvegia, din Germania, din Marea Britanie, din Suedia, din Slovenia şi din Slovacia să facă parte din acest proiect”, a transmis ministrul.

El a menţionat care sunt paşii care vor fi făcuţi în cadrul acestui proiect.

„Concret ce se va întâmpla în acest proiect, după demararea proiectului. Se va lansa în primăvara anului 2022 o campanie de prelevare de probe AND, de probe genetice din păduri, aici suportat va fi asigurat ştiinţific de Institutul de Cercetare, suportul pe partea de resurse umane de Romsilva, respectiv de voluntari care vor fi în urma în urma colaborării noastre cu organizaţii neguvernamentale. Vorbim de o colectare în masă a probelor genetice şi vor fi centralizate în sistem informatic, care pe de o parte va localiza cu coordonate GPS locurile de recoltare a probelor, va însemna o identificare în sistem pe baza de cod a bare a fiecărei mostre AND şi fiecare probă genetică va fi stocată practic într-o bază de date”, a mai afirmat Barna Tánczos.

Ministrul a prezentat şi celelalte două obiective ale acestui proiect.

„Al doilea obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urşilor bruni în judeţul Braşov, cu un buget de aproximativ două milioane de euro pentru aproximativ 100 de exemplare, pe 60 de hectare se va construi un complex. Complexul va fi dotat cu drone, cu soluţii care elimină contactul direct între urs şi om în momentul în care se desfăşoară această activitate de hrănire şi aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot în habitatul lor natural. (…) Al treilea obiectiv este achiziţionarea şi instalarea de sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor şi a bunurilor populaţie. Vorbim aici de 1140 de garduri electrice, de diverse tipuri, de diverse tehnologii şi montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficienţa fiecărui tip de gard electric”, a mai afirmat ministrul Mediului.

Cum se face, practic, culegerea probelor

Ministrul Mediului susţine că recensământul va fi o estimare foarte aproapiata de realitate. Este şi o premieră mondială. Nicăieri în lume nu a fost numărata o populaţie atât de mare de urşi. Se vor folosi metode şi tehnologii moderne.

Voluntari, vânători, dar şi angajaţi de la Romsilva vor umbla prin păduri şi vor colecta probe biologice. Este vorba de excremente său par, care vor fi puse în pungi speciale. Cu ajutorul GPSului vor fi notate locul şi data prelevării. Cu ajutorul ADN-ului va fi imposibil ca un urs să fie numărat de mai multe ori, spune ministrul mediului.

Analiza rezultatelor se va face până în anul 2023, când ar trebui să ştim câţi urşi sunt în România.

În afară de recensământ, din cele 11 milioane de euro va fi construit şi un sanctuar de stat, cu o capacitate de 100 de urşi. Vor fi cumpărate şi camere de supraveghere, iar peste 1000 de garduri electrice vor fi împărţite fermierilor.

Ministrul Mediului exclude vânarea urşilor după recensământ. Susţine că urşii problema vor fi mutaţi în sanctuar sau în zone puţin populate.

Săptămâna trecută, în Harghita şi în Mureş au murit doi oameni atacaţi de urşi la stână: un bărbat de 26 de ani şi unul de 80.

Iar într-o comună din Gorj, un urs a fost salvat dintr-o capcană. Animalul a fost tranchilizat şi dus în pădure.

Miercuri, o ursoaică şi 4 pui au fost filmaţi în timp ce se plimbau prin staţiunea Cheia, judeţul Prahova, lângă drumul naţional 1A.

 

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Petre Daea: Poate putem decreta stare de alertă ca să nu mai moară fraţii noştri ucişi de urşi
Petre Daea: Poate putem decreta stare de alertă ca să nu mai moară fraţii noştri ucişi de urşi

Guvernanţii ar trebui să ia măsuri, fără alte constatări, pentru reducerea populaţiei de urs în zonele cunoscute şi ar putea decreta stare de alertă pentru a salva oamenii, susţine fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, într-o postare pe Facebook.

Activiștii de mediu au găsit soluția împotriva atacurilor urșilor: gardurile electrice
Activiștii de mediu au găsit soluția împotriva atacurilor urșilor: gardurile electrice

Ministrul Mediului a declarat că ursul care a atacat doi ciobani din Harghita va fi „extras” și conform noii ordonanțe de urgență „vor fi aplicate măsuri” ca astfel, de incidente să nu se repete.

Ministrul Mediului: Statul român trebuie să despăgubească o persoană atacată de urs cu 15.000 de euro
Ministrul Mediului: Statul român trebuie să despăgubească o persoană atacată de urs cu 15.000 de euro

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunţă că o instanţă de judecată a dat o primă sentinţă prin care o persoană atacată de urs trebuie să primească, de la statul român, suma de 15.000 de euro drept despăgubiri.

Recomandări
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe Marcel Ciolacu. Liderul PSD: ”Trăim vremuri complicate”
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe Marcel Ciolacu. Liderul PSD: ”Trăim vremuri complicate”

Așa cum era de așteptat, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe liderul PSD Marcel Ciolacu, propus de coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități.

Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu
Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu

În perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, Crin Antonescu a fost președinte interimar al României, în urma suspendării din funcție a președintelui ales Traian Băsescu de către Parlament.

Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja
Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja

Prin măsurile necesare reducerii deficitului bugetar imens, care amenință viitorul întregii economii se numără și înghețarea salariilor bugetarilor, după doi ani de valuri de majorări.