(P) România are una dintre cele mai ridicate rate de incidență de cancer de col uterin din Europa

Incidența cancerului de col uterin si a cancerului mamar în România este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aproximativ 12,4 cazuri de cancer de col uterin sunt diagnosticate raportat la 100.000 de femei. Cancerul col uterin este de trei ori mai des întâlnit în România, comparativ cu Europa.

Cancerul de col uterin este frecvent diagnosticat la femeile între 20 și 50 de ani, însă poate apărea și ulterior, 20% din numărul total de cazuri diagnosticate fiind în rândul populației feminine de peste 65 de ani.

În majoritatea cazurilor, cancerul cervical depistat precoce este vindecabil. De aceea, controalele de prevenție sunt imperative – examinarea ginecologică periodică, testul Babeș-Papanicolau, genotiparea HPV sau colposcopia au rolul de a depista precoce orice modificări sau leziuni în stadiile incipiente, premaligne, când pacienta poate beneficia de intervenții minim-invazive, cu șanse maxime de vindecare.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Anatomia Colului Uterin

Colul uterin (sau cervixul) reprezintă partea inferioară a uterului, care face legătura cu vaginul. Colul uterin este palpabil și poate fi examinat clinic de catre medicul ginecolog, în momentul consultului clinic.

În funcție de celulele care îl tapetează, colul uterin este format din două părți diferite, respectiv:

• Endocervix - partea superioară a colului uterin, acoperită cu celule glandulare.

• Exocervix - partea inferioară a colului uterin, acoperită cu celule scuamoase.

Limita de demarcație dintre cele două tipuri de celule (celule glandulare și celule scuamoase) este denumită zona de transformare sau de tranziție.

Simptomele Cancerului de Col Uterin

1. Primele semne ale cancerului de col uterin

În stadiile incipiente, leziunile cervicale sunt deseori asimptomatice, cancerul de col uterin putând fi depistat doar prin screening-ul periodic. Cu cât boala avansează, pot apărea: sângerări intermenstruale sau menstruații abundente, sângerări după contact sexual, secreții vaginale modificate, durere în timpul contactului sexual sau dureri pelvine.

2. Simptomele cancerului de col uterin stadiul IV (și ale cancerelor avansate) sunt determinate de localizarea metastazelor: durere lombară sau durere la nivelul membrelor inferioare, anemie, scădere ponderală semnificativă (>7 kg în decurs de câteva săptămâni), scăderea apetitului, astenie, fistulă vaginală (comunicare anormală între vagin și rect, respectiv vezică urinară; fecalele și urina se elimină prin vagin). Cancerul de col uterin se poate extinde și la nivel vaginal, ducând la apariția cancerului vaginal.
    

Impactul Asupra Vieții Pacientului și a Familiei

Efectuarea screeningului periodic conform recomandărilor scade semnificativ riscul cancerului cervical. Diagnosticul precoce, timpuriu al cancerului de col uterin diminuează riscul de mortalitate prin cancer de col uterin prin reducerea marcată a numărului de cazuri de cancer de col uterin avansat.

Descoperirea cancerului de col uterin în stadii incipiente, aduce beneficiul unui impact minim asupra calității vieții pacientului și a familiei acestuia, tratamentul fiind minim invaziv, cu recuperare rapidă.

Diagnosticarea cancerelor avansate, care necesită intervenție chirurgicală de amploare (cum ar fi histerectomia totală sau cea radicală, exenterația pelvină), chimio- sau radioterapie de durată, duce la scăderea marcată a calității vieții și chiar afectarea vieții de familie prin imposibilitatea obținerii unei ulterioare a unei sarcini (la femeile aflate la vârstă fertilă) sau prin intrarea precoce în menopauza, cu comorbiditățile asociate. De aceea, prevenția primară (prin vaccinul anti-HPV, renunțarea la fumat, contactul sexual protejat) și secundară (prin testare PAP si HPV, colposcopie) este vitală.

Prevenirea și Educația

1. Prevenția primară a cancerului de col uterin se realizează în principal prin vaccinarea împotriva HPV. Există 3 tipuri de vaccin anti-HPV (Gardasil, Gardasil 9 și Cervarix), care reduc riscul de apariție a leziunilor anale, vulvare, vaginale și cervicale precanceroase, a cancerelor cervicale și anale și a condilomatozei genitale. Vaccinul anti-HPV poate fi administrat fetelor și băieților de la 9 până la 26 de ani și asigură protecție împotriva tulpinilor HPV cu risc crescut (tulpinile 16 și 18) între 92% și 100%, până la cel puțin 8 ani după vaccinare.

Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC) perioada optimă pentru vaccinarea împotriva HPV este între 11 și 12 ani, înainte de începerea vieții sexuale, însă se mai poate efectua și femeilor cu vârsta între 18 și 45 de ani, după o discuție în prealabil cu medicul ginecolog în care se evaluează riscurile versus beneficiile vaccinării la această vârstă. Vaccinarea după 26 de ani la femeile active sexual, are o eficiență mai scăzută față de femeile care au efectuat vaccinarea între 11 și 12 ani.

Nu se recomandă vaccinul anti-HPV în sarcină, persoanelor alergice la componentele vaccinului sau care au avut o reacție alergică la doza precedentă de vaccin anti-HPV.

Prevenția primară a cancerului cervical include totodată:

• Contactul sexual protejat pentru a evita expunerea la infecția cu HPV;

• Renunțarea la fumat;

• Dieta bogată în fructe și legume; aportul regulat de vitamina A, vitamina C, vitamina E și beta-caroten scad riscul de cancer cervical.
   

2. Testul Babeș-Papanicolau (PAP) și genotiparea papilomavirusului uman (HPV) reprezinta investigațiile de bază recomandate în screening-ul/prevenția secundară a cancerului de col uterin, având avantajul de a depista leziunile precanceroase precoce, înainte ca acestea să evolueze spre cancerul de col uterin. Este recomandat inclusiv persoanelor vaccinate împotriva HPV. Se recomandă testarea astfel:

1. Între 21 și 29 de ani:

• dacă rezultatul examenului Papanicolau este normal, se recomandă repetarea testului PAP la un interval de trei ani;

2. Între 30 și 65 de ani:

• test Papanicolau - dacă rezultatele sunt normale, se repetă o dată la trei ani;

• test HPV - dacă rezultatul este normal, se recomanda repetarea testarii o dată la cinci ani;

• co-testare test PAP și HPV - dacă ambele rezultate sunt normale, se repetă o dată la cinci ani;

3. Peste 65 de ani:

• dacă rezultatele testelor sunt normale trei ani la rând, se poate recomanda încetarea testării;

• dacă s-a efectuat îndepărtarea chirurgicală a colului uterin pentru afecțiuni non-canceroase, se poate indica încetarea testării PAP sau HPV.
   

Colposcopia, biopsia de col uterin sunt incluse în metodele de prevenție secundară a cancerului cervical.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.