„Dacă solul nu trăiește, nici noi nu vom putea trăi”, le-a spus maestrul Sadhguru miilor de români care s-au adunat să-l asculte la București.

Celebrul lider spiritual a vorbit despre foametea care ne paște dacă nu avem grijă de pământul nostru. După trei zile petrecute în România, Sadhguru își va continua călătoria caritabilă spre India, iar următoare oprire e Turcia.

Opt mii de oameni l-au întâmpinat joi seară în București pe Sadhguru, unul dintre cei mai mari lideri spirituali ai lumii. În misiunea sa de a salva solul planetei, marele yoghin a vorbit deschis despre fericire, despre pace și despre datoria fiecăruia dintre noi să apărăm pământul pe care trăim. Mai ales că lucrurile nu arată deloc bine.

Sadhguru: Doar două generații au mâncat bine și gata, am uitat. Foameatea este cel cumplit lucru din care poți muri, pentru că îți ia cam trei-patru săptămâni să mori din asta. Până în 2032, 3,5 miliarde de oameni nu vor mai avea apă de băut. Chiar credeți că vor rămâne acolo să moară de sete? Nu, ei vor migra. Unde credeți că vor merge? Vor merge acolo unde este mâncare și apă. Și toate astea sunt cauzate de solul prea slab.

În călătoria sa de 100 de zile prin lume, Sadhguru vrea să mobilizeze 3,5 miliarde de oameni, care ,la rândul lor, să facă presiuni la nivelul autorităților să vină cu soluții pentru solul care devine tot mai sărac și de care depinde securitatea alimentară a omenirii.

Cum arată solul României

Ultima cartare a solului din România s-a făcut în anii 80 și a durat mai bine de patru ani. Forțe impresionante au participat atunci la analizarea solului, inclusiv armata. În fiecare județ au fost săpate gropi în câmp, unele cu adâncimi chiar și de doi metri, din care au fost prelevate probe care au fost analizate ulterior în laborator.

Și așa arătau rezultatele. Cel mai fertil pământ e în sud, zona Bărăganului, a Munteniei, dar și în Dobrogea, în locurile colorate pe hartă în tonuri de maro. Locuri perfecte pentru cultivarea cerealelor. Sunt, însă, exact zonele cele mai lovite de secetă în ultimii ani.

Daniel Alexandru:Este evident că în timp, cum este acest interval de 40 de ani, această structură a fiecărui tip de sol din orice regiune a suferit modificări. Aceste modificări pot fi mai mari sau mai mici în funcție de cum a fost exploatat acel tip de sol. Dacă a fost cultură intensivă, dacă nu a fost cultivat, dacă a intervenit foarte mult activitatea omului, și aici vorbim de poluare prin diverse metode, diverși componenți chimici care au fost utilizați în agricultură.

Deși unii fermieri fac ocazional analize pământului în care își cresc culturile, este necesară o nouă cartare la nivel de țară. Rezultatele le-ar permite autorităților să vadă ce s-a schimbat și să ia măsuri pentru a împiedica degradarea solului.

Gheorghe Lămurean, fermier: Dacă îl exploatezi și nu i-ai dat cel puțin cât i-ai luat într-un an precedent, sigur că el devine mai sărac. Dacă noi tindem să facem producții 9, 10 tone de grâu, orz și de 4,5 tone la rapiță, sigur că trebuie să îi dai pământului cel puțin ce i-ai luat.

Din păcate, activiștii susțin că jumătate din solul agricol al planetei este deja degradat, iar în acest ritmul de acum, 90% din solul mondial va fi prea sărac, până în 2050, să mai rodească suficientă hrană pentru omenire.