Odiseea metroului din Drumul Taberei: 12 ani de proiect, 9 de execuție. Care au fost piedicile

Bucureștenii, dar mai ales cei din vestul Capitalei, au avut de face de-a lungul timpului cu foarte multă răbdare, dar și multe promisiuni din partea autorităților. Lucrările au fost întrerupte, fie din motive financiare, ori din considerente tehnice care nu și-au găsit prea repede o rezolvare sau chiar din cauza unor procese pornite de constructor din considerente financiare.

Începuturile magistralei M5 își au originile în anul 2008, atunci când au fost demarate licitațiile pentru lucrările de proiectare și construcție. Primele săpături au fost începute în 2011, pe vremea fostului director al Metrorex Gheorghe Udriște.

S-a pornit cu „sfințirea” cârtițelor, în 2013

Tunelurile în sine au fost începute în anul 2013, după „sfințirea” celor două cârtițe. La acea vreme, operațiunea a fost prezentată în presă ca bazată pe o tehnologie modernă, pentru că cele tipuri de cârtițe fuseseră folosite și la săparea Canalului Mânecii.

Lucrările pe tronsonul de șapte kilometri care urma să lege Drumul Taberei de centrul Bucureștiului erau prevăzute să dureze inițial trei ani, adică având termen de finalizare în 2014. Săpăturile în sine au început oricum cu întârziere, în 2013, așa că startul a fost pierdut de la început.

Citește și

Noi precizări de la Metrorex privind inaugurarea magistralei M5 Drumul Taberei. Când va putea fi folosită

Premierul de atunci, Victor Ponta, a dat explicații și a comunicat amânarea finalizării proiectului pentru anul 2016. „Proiectul a început foarte prost, nu a fost gândit foarte clar ca finanţare şi ca timp. Fostul guvern a alocat 10 milioane euro, noi trebuie să alocăm restul până la 1,5 miliarde”, a spus atunci Victor Ponta.

Următorul termen pentru darea în folosință a fost anul 2018, a comunicat în 2017 directorul Metrorex de atunci, Marian Aldea. Când s-a apropiat și termenul acesta, a urmat o nouă amânare: Dumitru Șodolescu, și el fost director Metrorex, anunța primul trimestru al anului 2019.

Ultima justificare: "promitacii" și "explitacii"

Ultima amânare, pe termen nedeterminat, a fost pronunțată chiar în iunie 2020, de ministrul transporturilor, Lucian Bode, care a inventat chiar două noi cuvinte în limba română pentru a fi mai explicit: "promitaci" și "explitaci", potrivit Agerpres.

„În momentul preluării mandatului de ministru, am afirmat foarte clar că pentru mine şi pentru Guvernul Ludovic Orban proiectul Magistralei M5 reprezintă unul dintre principalele obiective de investiţii din Bucureşti. În acest sens, am alocat timp şi resurse pentru ca Magistrala M5 să fie finalizată. Săptămânal, am avut şedinţe de progres (...). Sunt dator să dau câteva explicaţii. La începutul mandatului am cunoscut o categorie de angajaţi ai Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, inclusiv din Metrorex, pe care am denumit-o generic 'promitaci'. Termenul nu îl găsiţi în DEX. Promit orice, rezolvă orice, îşi asumă orice. Când văd că se apropie termenele şi văd că tot ceea ce au promis nu se concretizează, aceştia se transformă în 'explitaci'. Nici acest termen nu o să-l găsiţi în DEX. Explică de ce nu s-a putut, cum au făcut tot ce a depins de ei şi aşa mai departe. Eu cred că este momentul ca aceste categorii să nu mai ocupe funcţii de decizie în Ministerul Transporturilor” spunea Lucian Bode.

Ministrul a mai explicat că a primit și informații cu privire la infiltrațiile de apă care au amânat iarăsși finalizarea lucrărilor.
După ce în 2019, în noiembrie, şi până în mai 2020 am primit zeci de documente asumate prin semnătura antreprenorilor, a beneficiarului şi a consultantului, prin care reconfirmau data de 30 iunie 2020 ca dată la care metroul va circula pe M5, la sfârşitul lunii mai am fost informat cu privire la problemele apărute la centrala de ventilaţie şi staţia de pompare a apei din infiltraţii, undeva la suprafaţă în zona pieţei Moghioroş. Aceste probleme vor întârzia finalizarea probelor tehnologice pentru instalaţii subsisteme, sisteme agabaritice, circulaţia cu trenul cu şi fără tensiune, sistemul de automatizare a traficului şi informarea călătorilor, înmagazinarea tonajului în calea de rulare", spunea Bode.

Întârzierile au fost generate și de probleme tehnice și juridice

Motivele întârzierilor, cel puțin cele invocate de-a lungul timpului, au fost diverse probleme tehnice, precum devierea unor lucrări edilitare sau exproprieri de imobile și terenuri, sau infiltrațiile de apă și care au necesitat soluții tehnice speciale de izolație.

Unul dintre incidentele majore care au dus la predarea cu întârziere a secțiunii a fost surparea de pământ de proporții din decembrie 2015, în zona Bulevardului Eroilor. Atunci, mai multe familii au fost evacuate din casele lor pentru punerea în siguranță a solului pe care se aflau locuințele.

Au mai fost și opriri ale finanțărilor pentru proiectul care a ajuns, să coste, până la final, 3,4 miliarde de lei față de suma avansată anterior, 700 de milioane de dolari, adică puțin peste 3 miliarde de lei.

Alte motive care au întârziat proiectul au fost de ordin juridic. De-a lungul timpului, pe rolul instanțelor judecătorești, executantul a formulat pretenții, reprezentând contravaloarea unor lucrări suplimentare, penalități de întârziere sau daune interese, iar instanțele au obligat compania la plata sumelor suplimentare și a celor reprezentând daune interese către executant, în cuantum de 188,34 milioane de lei, precum și la plata sumelor în valoare de 29,02 milioane de lei, reprezentând debite restante, și de 1,08 milioane de lei penalități de întârziere.

Racheta Falcon Heavy a costat mai puțin

La capitolul costuri, prin comparație, racheta Falcon Heavy construită de compania miliardarului Elon Musk a început să fie construită în 2008, o dată cu demararea proiectului metroului Drumul Taberei, dar a zburat în spațiu zece ani mai târziu, și a costat numai 500 de milioane de dolari. La final proiectul metroului din Drumul Taberei a costat 3,4 miliarde de lei, față de suma inițială de 700 de milioane de dolari (aproximativ 3 miliarde de lei).

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL