Mai multe ONG-uri condamnă „ancheta neglijentă şi plină de erori” privind infracțiunile împotriva jurnalistei Emilia Șercan

„Într-o scrisoare deschisă adresată Procurorului General al României, ActiveWatch se alătură Institutului Internaţional de Presă (IPI), Reporteri fără Frontiere (RSF), Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ), Centrului European pentru Presă şi Libertate Media (ECPMF), Free Press Unlimited (FPU), OBC Transeuropa (OBCT) şi Centrului pentru Jurnalism Independent (CIJ) şi condamnă ancheta neglijentă şi plină de erori în cazul infracţiunilor comise împotriva jurnalistei Emilia Şercan”, anunţă Active Watch, una dintre organizaţiile semnatare

La o lună după ce a dezvăluit că Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru al României, şi-a plagiat teza de doctorat, Emilia Şercan a descoperit că cinci fotografii personale i-au fost furate şi încărcate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

O probă pe care Şercan a dat-o poliţiei pentru a se investiga furtul fotografiilor şi violarea vieţii private a fost publicată online, la 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, iar ulterior a fost preluată şi distribuită pe circa 80 de site-uri, în cadrul unei evidente campanii de denigrare.

Există suspiciuni puternice, bazate pe date, care indică o scurgere a fotografiilor de la poliţie către mass-media care le-a republicat.

Citește și

Cei doi şefi ai Academiei de Poliţie care au șantajat-o pe Emilia Șercan au fost dați afară din MAI

Douăzeci de luni mai târziu, Şercan a fost informată că dosarul în care se investighează aceste infracţiuni va fi „soluţionat" până la sfârşitul lunii octombrie. Nefiind identificat niciun suspect, Şercan consideră că acest lucru nu poate însemna decât închiderea cazului, ceea ce ar fi o lovitură devastatoare pentru jurnalistă şi pentru alţi jurnalişti români care încearcă să îi tragă la răspundere pe cei puternici.

O soluţie de renunţare la urmărirea penală a fost dată recent într-un alt dosar în care Şercan a reclamat o ameninţare primită chiar a doua zi după ce a dezvăluit că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă este plagiată. Procurorii au motivat că “nu prezintă interes public” să mai continue cercetările.

„Scrisoarea solicită ca ancheta să fie preluată la Parchetul General, sub supravegherea directă a Procurorului General, pentru a se face dreptate”, precizează Active Watch.

Documentul este adresat procurorului General al României, Alex Florin Florenţa şi prim-adjunctului Procurorului General al României, Aurel Sebastian Vălean.

„Vă scriem pentru a ne exprima profunda îngrijorare cu privire la eşecul de a ancheta şi de a urmări penal, în mod eficient, faptele penale împotriva jurnalistei Emilia Şercan şi cu privire la vestea că „soluţionarea” cazului este iminentă. Potrivit informaţiilor noastre, ancheta a fost plină de neglijenţe, întârzieri, neclarităţi şi încălcări evidente ale procedurii şi ale drepturilor părţii vătămate, ceea ce a dus la eşecul de a identifica suspecţii infracţiunilor. În consecinţă, orice „soluţionare” a cazului este probabil să însemne închiderea acestuia. Dacă acest caz este închis fără o urmărire penală corespunzătoare, rezultă că eşecul a fost rezultatul fie al incompetenţei şi al neglijenţei, fie al unui efort deliberat de a muşamaliza o infracţiune ce, conform dovezilor, ar fi putut implica o persoană de rang înalt din Poliţie. În orice caz, instituţiile conduse de dumneavoastră nu vor face dreptate Emiliei Şercan, o jurnalistă respectată şi dedicată profesiei. O astfel de neglijenţă este cu atât mai inacceptabilă cu cât infracţiunile au fost săvârşite, cel mai probabil, ca parte a unei campanii de defăimare orchestrate politic, după ce Şercan a dezvăluit, timp de mai mulţi ani, că membri importanţi ai guvernului, ai sistemului judiciar, ai serviciilor de informaţii şi ai armatei şi-au plagiat tezele academice”, se arată în scrisoare.

Cum a început hărțuirea jurnalistei

Semnatarii precizează că infracţiunile împotriva lui Şercan au început imediat după ce aceasta după ce aceasta a dezvăluit pe 18 ianuarie 2022 că Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, şi-a plagiat teza de doctorat, ei prezentând şi o cronologie a situaţiilor cu care s-a confruntat jurnalista.

Ziua următoare, Şercan a primit un mesaj care o ameninţa cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliţie.

O lună mai târziu, Şercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Şercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) şi violarea vieţii private (publicarea fotografiilor) şi a pus la dispoziţia Poliţiei Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

La 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Şercan, însoţit de cele cinci fotografii furate şi de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliţiei.

Potrivit lui Şercan, doar Poliţia a primit captura de ecran şi, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obţină decât prin intermediul unei scurgeri de informaţii din partea Poliţiei.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri româneşti. Cel puţin una dintre cele cinci imagini rămâne accesibilă şi în prezent prin intermediul a 68 de site-uri diferite.

Neregulile din anchetă

Conform autorilor scrisorii, anchetele ulterioare au inclus următoarele nereguli:

- Anchetatorii au avut nevoie de 14 luni pentru a-i interoga pe cei şase şefi de poliţie de rang înalt care se presupune că au primit copii ale dovezilor originale (inclusiv captura de pe Facebook) şi care, prin urmare, ar fi putut fi sursa scurgerii de informaţii. Identificarea celor şase şefi de poliţie a fost făcută nu de către procuror, ci de către Şercan, prin intermediul unor cereri de liber acces la informaţii.

- La început, anchetatorii nu au reuşit să interogheze, ca martori-cheie, proprietarii site-urilor care au postat fotografiile lui Şercan. În urma protestelor lui Şercan, procurorii au efectuat, în cele din urmă, interogatorii cu trei proprietari de site-uri, dar au omis să îl notifice şi să îl invite pe avocatul lui Şercan pentru a participa la interogatoriul cu martorii. Refuzarea accesului avocatului părţii vătămate este o încălcare clară a legislaţiei penale din România.

- În urma plângerilor, procurorul şef al Curţii de Apel Bucureşti a refuzat să repete interogatoriile în prezenţa avocaţilor lui Şercan, o altă încălcare a legii penale.

- Avocatului lui Şercan i s-a refuzat accesul la unele documente din dosarul cauzei, care au fost clasificate de către serviciile de informaţii ca fiind „strict secrete”, în ciuda faptului că acesta este certificat pentru a avea acces la astfel de documente.

- Anchetatorii au prezentat probe că un alt site, patrianoastra.com, a postat captura de ecran a mesajului de pe Facebook cu cinci ore înainte ca Şercan să depună plângerea la Poliţie. O astfel de probă, dacă ar fi veridică, ar ajuta la exonerarea Poliţiei de scurgerea capturii de ecran şi a fotografiilor.

Cu toate acestea, anchetatorii au refuzat apoi o co solicitare pentru a permite unor experţi independenţi să examineze aceste noi probe pentru a determina momentul exact al publicării. Refuzarea cererii de examinare independentă reprezintă o altă încălcare a procedurii şi face ca aceste probe să nu prezinte deloc încredere. În plus, rapoartele Fundaţiei Qurium şi Bitdefender concluzionează că site-ul a falsificat datele de publicare ca fiind cu o zi mai devreme decât momentul în care au fost publicate în realitate.

- Între timp,faptele penale împotriva Emiliei Şercan continuă să se desfăşoare. Jurnalista a făcut patru cereri separate către procurori pentru a elimina fotografiile, toate rămase fără răspuns. Abia după un apel public lansat de 19 ONG-uri româneşti în iulie 2023, proprietarul site-ului unde erau publicate toate cele cinci fotografii le-a eliminat, şi nu ca urmare a unei acţiuni oficiale. În cele din urmă, pe 10 octombrie 2023, la 20 de luni de la începerea comiterii infracţiunii şi în urma unei a cincea solicitări pentru a fi luate măsuri, Prim-adjunctul Procurorului General a informat-o pe Şercan că vor începe demersurile pentru „suprimarea difuzării în spaţiul cibernetic a fotografiilor în litigiu”.

- Pe 10 octombrie, Şercan a fost informată tot de către Prim-adjunctul Procurorului General că dosarul va fi „soluţionat” până la sfârşitul lunii octombrie. Nefiind nimeni identificat drept potenţial suspect, Şercan consideră că acest lucru nu poate însemna decât că procurorul intenţionează să închidă dosarul fără a mai întreprinde nicio acţiune.

„O astfel de decizie ar fi dezastruoasă din punct de vedere personal pentru Emilia Şercan. De asemenea, ar trimite un mesaj clar tuturor jurnaliştilor din România care încearcă să expună infracţiunile, corupţia sau ipocrizia din sânul Guvernului, anume că nu pot conta pe sistemul judiciar românesc pentru a-i proteja de acte penale”, remarcă organizaţiile pentru apărarea libertăţii presei.

Ce solicită organizaţiile semnatare

Acestea solicită conducerii Ministerului public să ia ”măsurile legale imediate, cu respectarea procedurilor judiciare, necesare pentru a pune capăt infracţiunii în curs împotriva lui Şercan, prin asigurarea faptului că fotografiile furate nu mai sunt accesibile online”.

„Îndepliniţi solicitarea formulată de către Emilia Şercan de a transfera cazul la Parchetul General, unde o nouă echipă cu expertiza, competenţa şi resursele necesare poate conduce ancheta până la capăt. Lansaţi o anchetă separată privind eşecurile investigaţiilor actuale, încălcările de procedură şi posibilitatea unei muşamalizări deliberate. Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră curând”, mai arată semnatarii scrisorii, Centrul European pentru Presă şi Libertate Media / European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor / European Federation of Journalists (EFJ), Institutul Internaţional de Presă / International Press Institute (IPI), Free Press Unlimited (FPU), OBC Transeuropa (OBCT), Reporteri fără Frontiere / Reporters Without Borders (RSF), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CIJ).

Emilia Şercan a anunţat în urmă cu două zile că urmărirea penală în cazul ameninţării primite după ce a scris că Nicolae Ciucă a placgiat în lucrarea de doctorat a încetat.

„Dacă gen. Ciucă şi-a plagiat teza de doctorat, cu siguranţă va pleca din funcţia pe care o deţine în prezent, dar dacă nu este adevărat şi se dovedeşte acest lucru...înseamnă că afirmaţiile dumneavoastră sunt nefondate şi sunt orchestrate la ordin, dacă acţiunea este aranjată la ordin să fii liniştită că noi ştim să te facem să vorbeşti şi vei spune numele celui care ţi-a dat să faci acest lucru, indiferent din ce structuri face parte şi indiferent ce funcţie are, iar din acel moment zile bune pe pământ nu vei mai avea...îţi vom trimite umbre muncă, în casă, peste tot pe unde te mişti şi ai să simţi prezenţa lor peste tot, inclusiv în intimitatea ta, dacă ai făcut la ordin această afirmaţie. Roagă te la Dumnezeu să ai dreptate...!”, este mesajul pe care jurnalista afirmă că l-a primit pe e-mail a doua zi după ce a publicat că doctoratul lui Nicolae Ciucă, premier în funcţie, e plagiat.

Era 19 ianuarie 202, iar în dimineaţa următoare a mers la poliţie, la aceeaşi structură care făcuse ancheta în cazul ameninţării cu moartea primită în 2019 de la şefii Academiei de Poliţie.

„Speram să rezolve şi acest caz rapid şi profesionist. Din acea structură, o lună mai târziu, se scurgea proba care a fost baza operaţiunii de kompromat la adresa mea. Ameninţarea de mai sus a fost până acum aproape trei săptămâni cercetată sub supravegherea unui procuror de la Parchetul Sector 4. Acest procuror a decis să renunţe la urmărirea penală pentru că „nu există un interes public în urmărirea faptei”. O instituţie a statului român, care are menirea să îşi apere cetăţenii, spune că nu există interes public în a investiga ameninţările primite de un jurnalist după ce a dezvăluit că prim-ministrul ţării e un impostor. O instituţie a statului român spune că nu există un interes public când ameninţarea e „noi ştim să te facem să vorbeşti”.

Nu există un interes public când ameninţarea spune „zile bune pe pământ nu vei mai avea”. Nu există interes public când ameninţarea e „îţi vom trimite umbre muncă, în casă, peste tot pe unde te mişti şi ai să simţi prezenţa lor peste tot, inclusiv în intimitatea ta”.

În toate lucrurile astea, spune statul român, nu există un interes public. Dacă lucrurile astea nu sunt de interes public, există altceva de interes: ca dr. plg. Ciucă să poată candida în linişte la preşedinţie, iar ameninţările şi komprom atul lui Şercan să nu îl tulbure în campania electorală. Nu cred nicio secundă că închiderea acestui dosar, printr-o motivare atât de scandaloasă, este una întâmplătoare”, a afirmat jurnalista.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă