Lipsă de locuri la ATI, în Capitală. Managerul de la Babeş: “Nu mai facem faţă”. Ce se întâmplă Colentina
Toate cele 19 paturi de ATI de la Institutul Matei Balş şi toate cele 7 de la Spitalul Victor Babeş din Capitală sunt ocupate cu pacienţi cu forme severe de COVID-19. Medicii spun că la unităţile sanitare ajung mulţi tineri nevaccinaţi.
Dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş a declarat pentru News.ro că numărul de pacienţi internaţi cu Covid pe secţiile spitalului este mare şi că în curând încă o secţie a unităţii sanitare va fi transformată în secţie Covid, pentru că este nevoie de locuri suplimentare.
Dr. Florescu spune că toate cele 7 locuri din ATI sunt în acest moment ocupate şi că sunt situaţii în care pacienţii sunt redirecţionaţi spre alte spitale. De exemplu, doi pacienţi au fost redirecţionaţi recent spre secţia ATI a Spitalului din Călăraşi.
Medicul crede că toamna va aduce spre spitale un număr şi mai mare de pacienţi şi nu exclude varianta ca anumite spitale să redevină, în cazul unui număr foarte mare de îmbolnăviri, exclusiv Covid.
“În momentul de faţă sunt cam 120-130 de pacienţi cu Covid internaţi în spital, 7 în terapie intensivă în acest moment, adică toate locurile disponibile, după cum ştiţi, noi am deschis de o lună şi ceva şi pentru non-Covid spitalul, dar în acest moment în spital sunt mai mulţi pacienţi de Covid şi în creştere numerică faţă de cei non-Covid, din păcate, drept pentru care o să deschidem încă o secţie, deci avem 4 secţii acum pentru Covid, inclus aici şi ATI-ul, şi vom mai schimba din nou profilul unei secţii întregi în Covid pentru că nu mai facem faţă cu celelalte secţii, în special cu locurile de oxigen, cu necesar de oxigen.
Lucrurile s-au întâmplat extrem de repede şi ceea ce vedem de la o zi la alta, o multiplicare foarte drastică a cazurilor ne ridică foarte multe semne de îngrijorare în acest moment. După cum ştim, tulpina aceasta circulantă care pare să fie majoritară în acest moment este mult mai transmisibilă şi în plus determină şi o severitate mai mare a cazurilor, o creştere a numărului de cazuri spitalizate din totalul de infecţii cu virusul Sars-Cov 2, deci lucrurile stau mai prost cu atât mai mult cu cât populaţia care este expusă, adică cei nevaccinaţi , este încă foarte multă”, a declarat medicul Simin Aysel Florescu.
Cei mai mulți sunt tineri nevaccinați
Cei mai mulţi dintre cei care ajung la spital sunt tineri nevaccinaţi, iar preponderent ajung la unitatea sanitară cu afectare respiratorie. Mulţi dintre ei nu au alte boli asociate. Cei care doar îşi pierd mirosul şi gustul nu mai ajung la spital, rămân acasă, spune specialistul.
Medicii de la Spitalul Victor Babeş trebuie să se descurce cu locurile existente în spital. Secţia modulară externă a unităţii sanitare nu poate fi folosită pentru cazurile severe de boală pentru că nu are staţie de oxigen, fiind concepută initial pentru formele uşoare şi medii de Covid 19.
“Sunt mulţi tineri pentru că de fapt majoritatea vârstnicilor au fost vaccinaţi deja în primele etape şi mulţi dintre cei tineri au ales să rămână nevaccinaţi, drept pentru care ei sunt acum cei majoritar afectaţi.
Nu aş putea spune că sunt majoritari cei fără comorbidităţi, dar sunt cam mulţi faţă de ce am văzut noi până acum, cu un număr destul de îngrijorător şi cu o repetitivitate destul de neplăcută a cazurilor de tineri cu vârste între 30 şi 40 de ani, hai să zic 50 de ani, şi care ajung cu forme severe.
Per total, tabloul clinic este acelaşi ca în valul trecut. Spre deosebire de primul val acum cei cu tulburările acestea minore de gust, de miros nu mai ajung la spital, rămân acasă. La spital ajung cei care au pneumonie, care au afectare respiratorie severă, poate chiar şi afectare digestivă şi de alte feluri, cea respiratorie fiind preponderentă.
Unitatea modulară externă este închisă, nu cred că deocamdată ne va ajuta foarte mult atâta vreme cât acolo nu există staţie de oxigen. Aceea a fost o secţie modulară externă care a internat cazurile uşoare şi medii în primele valuri ale epidemiei şi care din decembrie a fost închisă pentru că nu mai erau pacienţi.
Aşa că acum, nefiind oxigen şi majoritatea cazurilor fiind cele cu insuficienţă respiratorie, nu cred că ne-ar ajuta mai mult acum”, a spus managerul spitalului Victor Babeş.
Secţia de ATI a spitalului are momentan două locuri în minus, pentru că o rezervă este în reparaţii. Au existat deja cazuri în care pacienţi cu forme grave de Covid au fost redirecţionaţi către secţiile de ATI alte altor unităţi medicale. Dr. Florescu: “Doi dintre ei au ajuns la Călăraşi consecutiv”
Creştere bruscă a numărului de internări în toamnă
Toamna va aduce foarte multe cazuri, după cum se vede în ultimele zile s-a dublat numărul de cazuri de infectări, aşa că probabil că vom avea o creştere bruscă a numărului de cazuri spitalizate.
Spitalele sunt împărţite în nişte categorii şi bineînţeles că fiecare dintre spitale trebuie să aibă prevăzută şi o secţiune pentru pacienţii Covid şi eventual şi cu alte patologii asociate, lucrul ăsta eu ştiu că deja se întâmplă, acum dacă vom fi din nou ţinta unei invazii imense, bineînţeles că vom reveni la starea anterioară, când foarte multe spitale se vor transforma exclusiv în Covid”, a explicat Dr. Simin Aysel Florescu.
19 paturi de ATI din 19, ocupate la Matei Balş.
Dr. Adrian Marinescu, director medical al Intstitutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală a explicat pentru News.ro că toate cele 19 locuri din ATI ale unităţii sanitare sunt ocupate. 160 de pacienţi sunt internaţi pe secţiile Institutului, ceea ce înseamnă în jur de 70% din capacitatea de internare. Dr. Marinescu: “Este greu să primeşti pacienţi critici din alte locuri din ţară pentru că nu avem nici pentru noi”
“Cu totul în momentul de faţă, este adevărat că schimbarea poate să se producă de la o zi la alta, să fie variaţii, avem 160 de pacienţi, ceea ce înseamnă că am depăşit undeva la 70% din locurile de internare.
Dacă vorbim doar de terapie intensivă, din păcate acolo ele sunt ocupate. Sunt 19 paturi de ATI.
Ne aşteptăm să fie un număr mai mare de cazuri dar procentual ceva mai puţine în raport cu ce a fost în valurile trecute. Totuşi, oamenii s-au vaccinat, unii dintre ei au mai trecut prin boală, aceştia fie nu se vor infecta, fie vor face o formă mai uşoară.
Pacientul vulerabil care era înainte este şi acum, cel cu boli asociate, cu o anumită vârstă. Ce este diferit este că, fiind o variantă virală care se transmite mai uşor, ne aşteptăm ca şi tinerii, care interacţionează mult şi care într-un procent destul de important nu sunt vaccinaţi, să se infecteze, vom găsi în acest val mai mulţi tineri infectaţi.
Pacienţii sunt de vârstă medie, undeva spre 40 de ani, pot fi supraponderali şi au în general şi alte afecţiuni despre care ştiu sau nu.
Diferenţele nu sunt legate de varianta delta ci sunt legate de faptul că pacientul care a fost vaccinat face în general o formă limitată şi atunci este clar că la el găsim o simptomatologie uşoară de tipul rinoree sau strănut, acesta este şi motivul pentru care studiile arată că mai frecvent apar astfel de simptome, pentru că sunt formele uşoare care apar la vaccinaţi şi la cei care au trecut prin boală.
În rest, simptomatologia celor care ajung la spital este cam la fel, deocamdată nu rezultă o diferenţă clară. Cei care fac forme severe şi ajung în ATI majoritatea sunt, fără discuţie, nevaccinaţi. Este evident peste tot asta, şi nu numai în România.
Din păcate, pentru paturile de terapie intensivă nu ne descurcăm decât cu cei care sunt ai noştri din spital, sigur că cei din spital vin şi din alte locuri din ţară, dar este greu să primeşti pacienţi critici din alte locuri din ţară pentru că nu avem nici pentru noi”, a explicat directorul medical al Institutului Matei Balş.
Protocolul de tratament anti-Covid aprobat şi publicat de Ministerul Sănătăţii este în acest val pandemic acelaşi ca şi până acum. Medicul Adrian Marinescu spune însă că rezultate foarte bune dă terapia cu anticorpi monoclonali, administraţi încă din primele faze ale bolii în cazul celor predispuşi să facă forme severe. Terapia este încă în studii clinice şi tocmai de aceea ea nu poate fi aplicată pe scară largă multor pacienţi. Medicul explică faptul că acum medicii cunosc mai multe despre intervalul de timp optim în care se administrează tratamentul pentru boala Covid 19.
“Protocolul de tratament pentru pacienţii cu Covid este acelaşi, dar putem să numim schimbări sau confirmări câteva lucruri. Faptul că anticorpii monoclonali, dacă sunt administraţi la momentul de debut pentru persoana cu afecţiuni cronice sau în vârstă, s-ar putea să facă diferenţa, adică să prevină o formă severă, ştim că este important când aplici tratamentul de la debutul bolii, este clar că la aproximativ o săptămână, minimum 5 zile, este momentul când, dacă e să apară complicaţii apar, deci trebuie să luăm în calcul şi când aplicăm acest tratament, şi că în general ceea ce ştiam despre dexametazonă sau anticoagulant sunt lucruri mai mult decât valabile în real life.
Anticorpii monoclonali nu există decât la nivel de studiu clinic, din păcate nu îi avem la nivel de tratament în momentul de faţă, studiile clinice au anumite indicaţii, reprezintă un număr limitat de pacienţi, este clar că ar fi nevoie de acest tratament standardizat pentru anumite indicaţii.
Trebuie administrat la începutul bolii, pentru acele persoane la care mă aştept să dezvolte complicaţii, este până la urmă un tratament care previne forma severă”, a explicat pentru News.ro Dr. Marinescu
Directorul medical de la Colentina speră ca spitalul să nu se închidă din nou pentru pacienţii cronici
Dr. Mihail Daniel Drăguţescu, directorul medical al Spitalului Clinic Colentina din Capitală, unitate sanitară destinată în pandemie exclusiv îngrijirii pacienţilor cu Covid 19, spune că în unitatea sanitară sunt internate persoane cu Covid 19, dar că speră ca spitalul să nu se închidă din nou pentru pacienţii cronici. Dr. Drăguţescu: “Spitalul are 30 de secţii pe diferite specialităţi, activitatea non-Covid este mult mai importantă decât ativitatea Covid, când am redeschis spitalul, secţiile s-au umplut”
“Situaţia la momentul ăsta este una convenabilă, să spunem, din punctul de vedere al cazurilor Covid, în sensul în care avem câţiva pacienţi în terapie intensivă şi vreo 2-3 care necesită supraveghere pe secţie.
Cazurile pe care le avem sunt cazuri clasice, pacienţi cu comorbidităţi, au peste o anumită vârstă, care initial au intrat cazuri în terapie intensivă , toţi având comorbidităţi.
În viitorul apropiat, ţinând cont de noile reglementări legislative care obligă practic toate spitalele să poată să-şi trateze cazurile de Covid nou descoperite, Spitalul Colentina ne gândim noi că o să poată menţine şi activitate non Covid, care este mult, mult mai importantă decât activitatea Covid, pe spitalul nostru. Avem o structură elastică, în sensul în care o să păstrăm 10 paturi de terapie intensivă pentru Covid şi o să ne putem duce pe o structură elastică în funcţie de necesităţi până la 30% din locurile din spital, să le utilizăm şi pentru pacienţii Covid.
Ceea ce ne dorim şi ceea ce este normalm practic, este să menţinem o activitate mixtă a spitalului.
Spitalul Colentina, care are 30 de secţii pe diferite specialităţi, are o adresabilitate foarte mare. În momentul în care am redeschis spitalul, practic secţiile s-au umplut. Este foarte important şi ne raportăm la o stare de normalitate cu funcţionarea spitalelor sau a tuturor spitalelor, mai puţin cele monospecialitate care nu sunt de infecţioase, acolo e greu de făcut un scenariu mixt, dar pentru toate celelalte spitale scenariul mixt este unul extrem de fiabil, pentru că nu mai plimbi pacienţii de la un spital la altul, ai descoperit un caz pozitiv la tine în spital, îl tratezi la fel cum îi tratezi şi pe ceilalţi pacienţi, numai că trebuie să fie pus oarecum pe un circuit separat.
Şi acest lucru cu circuitele separate este o chestie destul de nuanţabilă, ţinând cont că mare parte din personalul medical este vaccinat şi facem în continuare toate demersurile necesare astfel încât să ajungem la un grad cât mai mare de vaccinaţi în cadrul personalului, pentru a putea să ne menţinem în scenariul mixt tratând şi pacienţii non-Covid, care sunt evident mult mai mulţi decât pacienţii Covid.
La noi în spital sunt vaccinaţi de la 92% dintre medici la în jur de 65% personalul mediu”, a precizat pentru News.ro directorul medical al Spitalului Clinic Colentina.
