Imagini în premieră din inima sistemului energetic al României. Un blackout total poate fi mai distructiv ca un seism major
Criza generată de pandemie s-a văzut și în consumul de energie electrică. În cele două luni de stare de urgență, acesta a scăzut cu 15%, spun cei care coordonează sistemul energetic național din camera de comandă aflată în inima Capitalei.
Considerat "creierul" rețelei naționalei de electricitate, dispecerul energetic din cadrul Transelectrica care asigură operarea sistemului este un obiectiv de importanță strategică de care depinde funcționarea normală a întregii țări. O singură oră fără energie electrică ar provoca pagube de zeci de milioane de euro. În premieră în ultimii ani, o echipă a Știrilor Pro TV a intrat în locul în care oamenii veghează ca lumina să rămână mereu aprinsă în România.
Doar prin citirea retinei oculare se face accesul într-unul dintre cele mai securizate obiective de importanță strategică. Aici, doi dispeceri țin în mână, 24 de ore din 24, alimentarea cu energie electrică a țării.
Cosmin Stan, reporter Pro TV: "Camera de comandă a dispecerului energetic național este locul în care se vede în orice clipă starea sistemului energetic național. Prin intermediul a zeci de grafice și tabele, cei doi oameni care coordonează în permanență rețeaua națională de transport au tabloul complet al sistemului de importanță strategică. De pilda, ei pot vedea, în timp real, câtă energie se consumă, dar și câtă energie este produsă și de unde provine aceasta".
8.900 de kilometri de rețea de înaltă tensiune și 81 de stații electrice de transformare are România în acest moment. Acestea susțin un consum mediu de peste 9.000 de megawați în orele de varf. Dar tocmai pentru că la mijloc sunt multe variabile, dispecerul energetic are misiunea să mențină întotdeauna un echilibru între consum și producție.
Valentin Octavian Mirică, dispecer şef tură: "Pentru că energia nu se poate stoca și ea se consumă în timp ce se produce, din diverse motive, la anumite momente de timp, apar dezechilibre. Pot fi dezechilibre date de consumul mai mic decât prognoza sau pot fi dezechilibre date de, spre exemplu, producția centralelor eoliene din cauza că bate vântul mai tare într-un anumit moment al zilei".
Claudiu Julea, dispecer energetic: "Sistemul energetic național înseamnă de la primul întrerupător până la cel mai mare generator de putere din țară. Înseamnă, practic, menținerea în funcțiune a unei țări".
Așa că dispecerii din creierul sistemului energetic național sunt în permanență cu ochii pe ecrane, întrucât orice avarie poate provoca pagube imense. O simplă pană de curent de o oră, în București, de pildă, ar aduce prejudicii de cel puțin 10 milioane de euro, iar dacă pana ar afecta jumătate de țară, ceea ce s-ar numi în termeni specifici black-out parțial, ar crea pagube de peste 40 de milioane de euro, estimează specialiștii. O singură dată în istorie, România a intrat în black-out. S-a întâmplat pe 10 mai 1977, iar pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari decât cele provocate de cutremurul din același an.
Valentin Octavian Mirică, dispecer şef tură: "Gândiți-vă că la o simplă declanșare și rămânere fără consum într-o stație a noastră sunt județe întregi fără alimentare, spitale și-așa mai departe... Și toate astea noi le conștientizăm și ne dăm seama că treaba noastră trebuie făcută aproape de perfect".
Sistemul este în permanență sub control, dar provocările apar mereu. Chiar la începutul acestui an, pe 8 ianuarie, întreaga rețea europeană a fost supusă unui șoc major. Specialiștii spun că dinspre sud-estul Europei a pornit un flux crescut de energie, iar rețeaua a cedat în zona Croației. Practic, frecvența, în mod normal sincron între cele două zone, a crescut mult peste normal în sud-estșsi a scăzut în vest. În doar 33 de secunde, unda de șoc s-a propagat pe toate rețelele, iar vestul Europei s-a decuplat de restul Continentului. În România, mai multe zone din trei județe, în nord-vestul țării, au rămas fără curent electric.
Claudiu Julea, dispecer energetic: "Erau linii încărcate care semnalizează în roșu și într-o fracțiune de secundă s-a înroșit schema exact pe harta unde s-a rupt și după aia s-a liniștit, dar s-a liniștit pentru o fracțiune de secundă, că după aia au început să sune telefoanele. Cu toate procedurile și instrucțiunile și normele pe care le avem nu poți să prevezi niciodată așa ceva".
Dispecerul energetic național are în camera de comandă și imaginea sănătății economiei, iar asta s-a văzut și în pandemie. Consumul a scăzut.
Mihai Cremenescu, director Direcția Operativă Transelectrica: "În momentul în care a apărut starea de urgență și s-au schimbat condițiile de muncă, au fost întrerupte unele activități. Știm bine, a fost o scădere accentuată. Începând cu 15 martie, s-a accentuat această scădere, pe măsura trecerii timpului și a prelungirii situației de urgență, astfel încât, la un moment dat, a fost o scădere să zic maximă de aproape 15%".
în România, aproape 30% din totalul de energie produsă provine de la hidrocentrale și abia 15% este produsă din surse regenerabile, precum centrale eoliene sau fotovoltaice. Chiar și-așa, însă, producția internă nu acopera necesarul de consum, așa că țara noastră s-a transformat din exportatoare în importatoare de energie electrică, cu 5% din necesarul de consum preluat anul trecut din surse externe.
Etichete: blackout, coronavirus, curent, dispecer, energie electrica, pana, pandemie, transelectrica,
Dată publicare:
