Drama pacienților care fac accident vascular cerebral. Statul nu are destui bani pentru materiale

×
Codul embed a fost copiat

În România, într-un singur an, 55.000 de oameni suferă un accident vascular cerebral ischemic. Din 3.000, câţi ar avea nevoie de o procedură specială, mai puţin de 150 sunt salvaţi.

Pe de o parte, nu sunt destui medici pregătiţi să-i ajute, pe de alta, statul nu dă bani suficienţi pentru materialele de care au atât de multă nevoie specialiştii.

Problema este gravă atât pentru cei care fac AVC, cât şi pentru cei care au nevoie de un radiolog intervenționist pentru alte afecţiuni. De pildă, ca o ultimă soluţie, un tânăr a fost adus cu un avion medical de la Cluj în capitală, pentru că aici era singurul medic disponibil să îl ajute. Tofan Zsolt suferă de o malformaţie rară şi în urmă cu câte zile a avut o sângerere digestivă gravă. La spitalul Universitar, echipa medicală de radiologie intervenţională a venit de acasă pentru a-l ajuta.

Tofan Zsolt: ''M-a liniştit profesionalismul si deschiderea lor. Felul în care lucrau, felul în care comunicau între ei, după 3 ore mi-au salvat viața''.

În toată ţara sunt doar 4 centre de radiologie intervenţională: două în Bucureşti, la spitalele Elias şi Universitar şi câte unul în Târgu Mureş şi Timişoara.

Citește și
OMS
OMS: Europa poate gestiona pandemia de COVID-19 fără să fie nevoită să închidă viața socială
„Ce se întâmplă e nebunie curată. Și-au ieşit din minţi. Sunt ruşinea Rusiei”. Omul interzis în Rusia lui Putin vine la București

Bogdan Dorobat, doctor: ''Ducem o lipsă severă de specialişti sunt puţine centre care fac aceste intervenţii,d este o mare chestie de noroc, dacă pacientul are noroc. Anul acesta dacă discutăm despre trombectomii, am venit de vreo 40 de ori în afara programului. Este o urgenţă, cu cât intervii mai repede cu atât şansele pacienţilor sunt mai mari''.

Radiologii intervenţionişti sunt necesari pentru tratarea unor afecţiuni grave care provoacă sângerări în organism, inclusiv în creier. Cauzele pot fi multiple: Malformaţii ale organelor, accidente vasculare cerebrale ischemice, anevrisme. În toată ţara sunt mai puţin de 30. Şi culmea, de multe ori, nu au materialele necesare cu care să lucreze din cauza fondurilor mici alocare de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Bogdan Dorobat: ''Pentru trimestru acesta am primit în jur de 250 de mii de ron. Materialele necesare sunt foarte scumpe. La nivel de mii de euro, chiar şi 10 mii de euro. Practic cu banii pe care i-aţi primit puteţi ajuta 1 pacient. Casa uneori ne-a cerut lista de pacienţi ca să îi refinațeze. Noi suntem spital de urgenţă, nu ştiu ce pacienţi vor veni şi de ce materiale o să am nevoie. Eu trebuie să am un stoc aici cu care să mă descurc''.

Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS: ''Ca în orice sistem din lume cu siguranţă nu sunt bani atât cât ne am dori. Lucrăm în acest moment la o revigorarere a acestui program, mai exact dorim să actualizăm lista de materiale„. '

Iar peste toate acestea, doctorii se confruntă şi cu lipsa aparaturii.

Angiograful pe care trebuie să îl foloseasaca radiologii este stricat de 3 luni, se mută cu pacientul şi medicamentele în altă aripă a spitalului, unde folosesc angiograful colegilor de la cardiologie.

Reprezentanţii spitalului au făcut cerere la Ministerul Sănătăţii pentru a primi un aparat nou, dar deocamdată nu au un răspuns.

În fiecare an, în România, peste 55 de mii de oameni fac un AVC ischemic. 20% dintre ei mor în prima lună, iar 30% rămân imobilizaţi la pat pentru că nu se intervine la timp. Suntem pe locul 3 în Europa la mortalitate din această cauză.

 

Articol recomandat de sport.ro
O tânără gimnastă murit la doar 17 ani. "A luat-o de lângă noi în doar 24 de ore"
O tânără gimnastă murit la doar 17 ani. "A luat-o de lângă noi în doar 24 de ore"
Citește și...
Cât de riscant este mersul la serviciu, în pandemie. Obiceiurile care ne pot îmbolnăvi
Cât de riscant este mersul la serviciu, în pandemie. Obiceiurile care ne pot îmbolnăvi

Deşi se vorbeşte mult despre munca de acasă, doar doi din zece români lucrează de la ei din sufragerie. România are cel mai mic număr de angajaţi din Uniunea Europeană care au trecut la telemuncă, din cauza riscului generat de SARS-COV-2.

OMS: Europa poate gestiona pandemia de COVID-19 fără să fie nevoită să închidă viața socială
OMS: Europa poate gestiona pandemia de COVID-19 fără să fie nevoită să închidă viața socială

Pandemia provocată de COVID-19 poate fi de acum gestionată în Europa fără a închide viaţa socială în ansamblul său, datorită pregătirii autorităţilor şi cunoştinţelor acumulate în ultimele luni, a transmis joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Carantină într-un centru de vârstnici din Prahova. Zeci de persoane sunt infectate
Carantină într-un centru de vârstnici din Prahova. Zeci de persoane sunt infectate

Focarul de COVID-19 de la centrul privat pentru vârstnici de la Breaza se extinde, 44 dintre cei 50 de beneficiari fiind testaţi pozitiv pentru noul coronavirus, astfel că autorităţile au dispus intrarea în carantină a întregii unităţi pentru 14 zile.

Recomandări
Ursula von der Leyen avertizează: Putin îşi concentrează atacurile hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi
Ursula von der Leyen avertizează: Putin îşi concentrează atacurile hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, informează AFP.

Trei dintre avioanele de luptă F-16 cumpărate de MApN din Norvegia au ajuns în România. GALERIE FOTO
Trei dintre avioanele de luptă F-16 cumpărate de MApN din Norvegia au ajuns în România. GALERIE FOTO

Ministerul Apărării Naţionale anunţă că vineri trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziţionate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu", de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.

Reacție neașteptată a Iranului după atacul atribuit Israelului. „Mai degrabă infiltrare decât atac”
Reacție neașteptată a Iranului după atacul atribuit Israelului. „Mai degrabă infiltrare decât atac”

Teheranul minimizează exploziile de vineri atribuite Israelului şi anunţă că nu intenţionează să se răzbune, în dorinţa de a evita un război în regiune.