Cum vor arăta orașele României peste zece ani. Unele localități vor dispărea. „Nu există altă cale”

„Suntem într-un moment bun, asemeni celui în care am aderat la Uniunea Europeană”, spune Grațian Mihăilescu, fondator Urbanize Hub, într-un interviu cu Ciprian Stănescu, pentru PRO VERDE.

Acest curs este impus de politicile de sustenabilitate stimulate de Comisia Europeană, a explicat Mihăilescu. Banii există, nu prea există expertiză și proactivitate din partea administrației”, a precizat el.

Urbanize Hub (UH) este o comunitate globală de experți pasionați de dezvoltarea orașelor într-un mod sustenabil și inteligent. UH este implicată în mai multe proiecte de resistematizare urbană, menite să transforme orașele, din punctul de vedere al sustanabilității.

Ciprian Stănescu: Pot să devină orașele României verzi, sustenabile în următorii 10-20 de ani?

Citește și

Industria alimentară este printre principalele amenințări la adresa mediului. Cum putem duce un stil de viață sustenabil

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Grațian Mihăilescu: Cred că nu există altă cale. E ca și cum România a intrat în UE. Nu avem încotro - a trebuit să intrăm și mergem cu valul. La fel e și cu chestia de sustenabilitate și cu schimbările climatice, pentru că practic sunt politicile impuse cumva și stimulate din partea Comisiei Europene.

Se fac proiecte pilot, linii de finanțare speciale. Pentru asta contează foarte mult dacă ne îndreptăm cât mai rapid, adică în următorii 10 ani sau așteptăm 30-40 de ani să ajungem acolo.

Ciprian Stănescu: Cum arată un oraș verde, ce înseamnă un oraș verde?

Grațian Mihăilescu: Un oraș verde este un oraș care are multe spații verzi, este un oraș care este pietonal. (…) Planificare urbană verde, spații verzi, mobilitate, oraș pietonal, waste management (…) și cetățenii implicați. Asta e foarte, foarte important, pentru că, cu cât avem cetățeni mai mulți implicați, cu atât orașul arată mai viu și e mai vital.

Ciprian Stănescu: Dacă ar fi să ne uităm la un oraș cum e Bucureștiul, că mulți dintre noi trăim aici - e Capitala, inima financiară și administrativă a României - care sunt acele puncte nevralgice pe care le vezi și care ar fi acele soluții pe termen mediu?

Grațian Mihăilescu: Cred că planificarea - și tot ceea ce se dezvoltă - trebuie trebuie făcută mai cu cap. În primul rând, să ne gândim la investiții publice, dar și la investiții private. Trebuie să țină cont de conceptul de oraș de 15 minute. (...) Legea mobilității urbane va trebui să țină cont că un om trebuie să aibă în proximitatea sa tot ce are nevoie, de la magazine alimentare până la spitale sau servicii de educație și transport public la îndemână.

Există deja orașe în România care oferă exemple de bună practică în acest sens, și care încep să aibă un efect de domino asupra altor comunități, spune Mihăilescu.

Grațian Mihăilescu: “Dacă a apărut Oradea, Alba Iulia, Cluj, deja lumea se uită spre orașele respective. Avem orașe frumoase, trebuie să zic că avem orașele cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani.(…) Dacă ne gândim puțin la cum arătau orașele din România acum zece ani (...) o să vedem o îmbunătățire majoră pe toate nivelele. Ce văd eu în 2033, cel puțin în în unele orașe magnet sau în Capitală - văd o creștere a populației, pentru că sunt orașe-magnet.

Sper să văd un transport public mai eficient conectat. Sper să văd multe autobuze electrice, tramvaie mai noi, linii de metrou în București mai multe, și apoi mai multe spații pietonale, și conectarea acestor spații pietonale, astfel încât cetățeanul din punctul A în punctul B să nu mai fie obligat să ia mașina, ci să se ducă pe jos. Multe piste de biciclete.

Există acești bani, să ne înțelegem, există o grămadă de bani pentru piste de biciclete în oraș. Acum să sperăm că există și proiectele tehnice și puterea de implementare, astfel încât, în următorii zece ani, orașele care au nevoie de piste de biciclete să le și aibă, pentru că există utilizatori.

“Unele orașe mici și comune vor dispărea în următorii 15-20 de ani”

Ciprian Stănescu: Acum să ne întoarcem în 2023. Care sunt, din punctul tău de vedere, top cinci-șase orașe din România care simți că se îndreaptă spre înverzirea asta, să devină orașe mai verzi?

Grațian Mihăilescu: Sibiu, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, și avem Sectorul 2, care încearcă - e într-un anumit stadiu- dar are o viziune, și încearcă să-și îmbunătățească starea. Mai este Sectorul 6, care a făcut destul de multe proiecte în ultimii patru ani, și sunt proiecte mari. (...)

Avem și orașe mici. Am fost în de curând într-un oraș de 8000 de locuitori, se cheamă Darabani și am făcut un proiect acolo, plan integrat de regenerare urbană pentru Darabani.

Noi, ca mental, trebuie să înțelegem că orașele mici, unele din comune, vor dispărea în următorii 15-20 de ani, pentru că lumea va migra în orașele mari, sau va pleca din România. Deci este o realitate cu care trebuie să ne obișnuim. Că nu există soluții, nu există medicamente pentru asta”.

Totuși, “acolo unde va exista leadership și viziune în administrație” lucrurile vor merge bine, a spus el, dând ca exemplu satele săsești din Transilvania, care au renăscut în ultimii ani.

Primarii se tem să schimbe lucrurile, de teamă că oamenii nu îi vor mai vota. “Trebuie implicați cetățenii”

Grațian Mihăilescu: Administrațiile publice se tem să ia decizii care pe termen lung pot avea un impact benefic asupra comunității, și de aceea cred că și comunitățile ar trebui să fie parte a acestor decizii, împreună cu administrația. De fapt asta facem la Urbanize Hub. Toate proiectele pe care le facem, le facem într-un mod participativ. Implicăm cetățenii, de la un bloc până la un sector, ca să zic așa, sau un oraș.

E important ca, atunci când iei o decizie, acea decizie să fie îmbrățișată de comunitate. Dacă acea decizie nu e îmbrățișată de comunitate sau dacă comunitatea nu se simte parte a acelui proiect, ei o resping. Și atunci primarii se sperie să ia decizii care țin de sustenabilitate, pentru că lumea va merge și va vota împotriva lor.

Deci cumva e un reglaj fin (...) dar cred că mai multă asumare din partea administrației publice și, în același mult timp, mai mulți bani investiți în educarea comunităților pe teme de sustenabilitate, ar da roadele benefice pentru a avea și a construi aceste orașe verzi.

Sunt ferm convins că există resurse, banii există, nu prea există expertiză și nu prea există proactivitate din partea administrației, dar cred că cred că suntem într-un moment bun”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"