Cât de sigure sunt clădirile din București în fața unui cutremur. „Nu respectă nici măcar legile fizicii”
În timp ce dezvoltatori imobiliari din Turcia sunt arestați, noi ne întrebăm cât de sigure sunt blocurile de la noi.
De la cutremurul din 1977, regulile de construcție s-au actualizat periodic, astfel că cele mai noi clădiri ar trebui să fie și cele mai rezistente.
Cu o condiție însă: cei care le construiesc să respecte legea. În realitate, etajele în plus, mansarda cu două etaje, sau demisolul cu apartamente sunt des întâlnite și pot pune structura în pericol. Mai mult, clădirile nu sunt expertizate independent pe parcursul construcției, iar recepția se face doar pe hârtie.
În centrul Capitalei, un schelet de beton armat și solid a fost ridicat peste o structură de zidărie veche pentru un viitor bloc. Lucrarea nu a continuat, din fericire, însă de câțiva ani reprezintă un pericol pentru cei din jur.
Matei Sumbasacu, inginer constructor: „Aș zice că nu respectă nici măcar legile fizicii, e o minune că stă așa. Dacă o clădire apucă să fie finalizată, tencuită, toate aceste neajunsuri mascate și ascunse, este foarte greu să îți dai seama”.
Iar problemele la construcțiile noi din România pot să apară încă de la autorizare. De exemplu, un bloc ar fi trebuit să aibă nouă etaje, conform autorizației, deși zona permite doar trei. Iar la o clădire, construită în locul unei case vechi, lucrările continuă deși există un proces, iar autorizația a expirat, potrivit primarului general al Capitalei.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Constat că pe segmentul de autorizare, instituțiile de control și în special Inspectoratul de Stat în construcții, și Parchetul, nu își fac datoria. Avem autorizații cu un etaj în plus, avem autorizații în care mansarda are două etaje și nu am avut o reacție de la instituții. Și atunci eu îmi pun întrebarea daca aceste instituții care sunt pe partea aceasta de control a actelor se mișcă atât de prost, se mișcă bine pe partea de control rezistenței în construcții. Asta e întrebarea pe care mi-o pun, nu am un răspuns”.
Un etaj în plus, de pildă, ar trebui să fie un mare semnal de alarmă.
Matei Sumbasacu, inginer constructor: „Un etaj în plus adaugă o masă în plus și o sarcină în plus asupra structurii de rezistență și dacă aceasta nu a fost calculată pentru aceste lucruri, clădirea este supraexpusă, supravulnerabilizată”.
Pentru a nu se ajunge la astfel de situații, legea stabilește foarte clar ce trebuie să facă fiecare parte implicată cand se ridică orice construcție. Teoretic...
Emil Ivănescu, președintel Ordinul Arhitecților București: „O construcție este verificată în mai multe etape, nu doar la final. De asemenea, proiectantul este obligat prin lege, fie că e inginer, fie că e arhitect, să verifice etapa de trasare a clădirii, etapa de turnare a fundațiilor, turnarea primei plăci, toate lucrurile acestea structurale sunt conform legii, obligă proiectații să le verifice”.
Și, tot teoretic, specialiștii Inspectoratului de Stat în Construcții ar trebui să facă verificări. Instituția nu a raspuns însă întrebărilor Știrilor PRO TV privind verificările pe care le fac inspectorii în diversele etape de construcție.
Antoanela Comșa, Asociația Investitorilor Imobiliari din România: „Gândiți-vă că la un sector, să zicem Sectorul 2, unde sunt foarte multe construcții sau oricare alt sector, sunt doi sau trei inspectori angajați la inspectorat. Cum să îi împarți pe aceștia? Și se mai întâmplă uneori în practică când zic domnule, nu pot să vin, se face recepția fără mine”.
De regulă, la recepția clădirii, pe lângă proiectant și dirigintele de șantier, iau parte și reprezentanți ai Primăriei și ai Inspectoratului de Stat în Construcții. Aceștia verifică însă doar documentele, în care cei responsabili de construcție au semnat că au respectat întocmai proiectul. Așa că la finalul lucrărilor, legea nu prevede obligația de a se face o expertiză, iar uneori inspectorii în construcții, așa cum recunosc și dezvoltatorii, nu ajung la fața locului”.
Antoanela Comșa, Asociația Investitorilor Imobiliari din România: „Din păcate, așa se întâmplă. Sunt cazuri în piață în care unii semneaza cum spunem noi ca primarii. Odată ce construcția e realizată, este foarte greu, adică ce poți să verifici. Cum poți să verifici tu dacă a pus fierul respectiv sau betonul respectiv, pentru că deja există tencuială pe pereți, faianță, gresie și așa mai departe”.
În cazul acesta, expertiza făcută la cerere este singura soluție pentru noii proprietari care vor să știe dacă e solidă clădirea. Uneori, rezultatele pot fi surprinzătoare.
Deși extrem de rare, sunt și clădiri noi cu risc seismic, potrivit Asociației Inginerilor Proiectanți. De pildă, undeva în zona centrală a Bucureștiului, există o clădire de birouri nouă, ridicată acum câțiva ani, care a fost expertizată și încadrată la clasa I de risc seismic, deci ar trebui să aibă bulină, însă oamenii nu știu.
Analiza, făcută în mod privat, este secretă, conform contractului. Și, problema este că nu există un registru public în care experții să fie obligați să introducă rezultatele expertizelor. Așa că, legea permite ca astfel de rezultate grave, să rămână secrete.
Pentru a verifica dacă locuința în care stați sau una pe care vreți să o cumpărați este sigură, este indicat să cereți cartea tehnică a clădirii, care conține toate actele importante. Lipsa ei poate fi primul semn că ceva este în neregulă. Însă doar o expertiză poate să fie cu adevărat lămuritoare.
Mihai Pavel, director tehnic AICPS: „Există laboratoare, există specialiști, există aparate în ziua de astăzi cu care se poate verifica calitatea materialelor puse în operă, se poate verifica modul de armare, se poate verifica grosimea peretelui”.
Reporter: Cu câteva sute de lei pot să fac o verificare minimă?
Mihai Pavel, director tehnic AICPS: „Calitativă da. O anchetă mai serioasă, poate să ducă și în sute și mii de euro”.
Au fost și cazuri, puține, în care blocurile care nu respectau legea au fost demolate. Acest tip de litigii necesită însă timp și mulți bani, astfel că de cele mai multe ori, clădirile, deși cu probleme, rămân în picioare. La fel cum s-a întâmplat în Turcia, unde au murit zeci de mii de oameni.
