Capitala are în adâncuri un zăcământ important. Aeroportul Otopeni ar putea beneficia de el în viitor
Deși apa geotermală ar putea fi o alternativă mai ieftină pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, mai avem de aşteptat până o să folosim această resursă.
În București, de exemplu, doar Aeroportul Henri Coandă a primit licență de explorare din partea Agenției Naționale de Resurse Minerale. Asta înseamnă că în următorii ani, clădirile aerogării ar urma să fie încălzite cu apă fierbinte din subteran. Capitala are în adâncuri un zăcământ important, însă singurele investiții făcute în ultimii ani au fost în zona Balotești-Ilfov.
În cazul aeroportulului din Otopeni, programul de explorare a apei geotermale are o durată de trei ani.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
După explorare, următorul pas este obținerea licenței și demararea programului de exploatare.
Practic, în acest moment, reprezentanții Aeroportului din Otopeni vor să vadă care este amploarea rezervei de apă geotermală și cum poate fi utilizată. Este nevoie de o astfel de analiză pentru a stabili care vor fi investițiile ulterioare. Pentru început, apa ar urma să fie folosită pentru încălzirea clădirilor din zona tehnică și, eventual, ca apă menajeră.
Potrivit datelor Agenției Naționale de Resurse Minerale, pânza de apă termală se întinde pe o suprafaţă care începe de la Casa Presei Libere, trece prin Otopeni, Baloteşti şi ajunge la Snagov. Este însă nevoie de noi săpături pentru a afla dimensiunile sale. Informațiile legate de debit, așezări exacte sau adâncimi sunt considerate secret de stat, însă izvoarele din această zonă au și calități terapeutice.
Lucian Mirescu, cercetător la Institutul de Balneologie: “Aceste ape au temperaturi cu care ajung la suprafață cuprinse între 55 și aproape 90 de grade. Astfel de ape, în mod evident, pentru tratament balnear nu pot fi folosite decât la temperaturi pe care le permite corpul uman.”
Investiția de la Balotești
Singura investiţie majoră în folosirea apei termale a fost făcută în Baloteşti, unde fucționează cel mai mare complex de relaxare din Europa. Licențele de exploare sunt date de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, însă pentru zona de Nord a Bucureștiului nu au existat firme interesate să investească sau să cedeze terenul.
Un exemplu este stațiunea balneară din spatele Pieței Presei. Construită în anii 80, baza de tratament a fost abandonată. A mai rămas o construcție de metal ruginită, înghițită de copaci și buruieni.
Localnic: “De 15 ani e așa. A fost 17-18 ani, era foarte bine, venea lumea , făcea bai, erau ape termale, ape surfuroase, acum vreo 15 s-au întrerupt și așa a rămas de atunci.”
Apa este a statului român, însă terenul se află în proprietatea unei firme care a intrat în faliment.
Constantin Munteanu, cercetător, preşedintele Asociaţiei de Balneologie: “Sunt realmente o comoară, în sensul în care apele surfuroase au cea mai intensă, mare valoare terapeutică.”
Investițiile pentru a folosi apa geotermală fie în scopuri terapeutice, fie ca alternative pentru încălzirea locuințelor sunt enorme. Pentru că se găsesc la adâncimi foarte mari și sunt necesare echipamente speciale, un metru de foraj poate ajunge și la două mii de euro, spun specialiștii. Pentru moment, nu există scheme de sprijin pentru cei interesați, însă autoritățile locale pot accesa fonduri europene, inclusiv prin PNRR, și pot să dezvolte instalații, astfel încât apă fierbinte din pământ să ajungă în calorifele oamenilor.
Totuși, cei care au în plan să investească în astfel de zone, trebuie să plătească o serie de taxe statului român. Costurile pentru obținerea licenței de explorare ajung la câteva sute de euro, iar în cazul în care apele sunt folosite, Agenția Națională pentru Resurse Minerale percepe anual o taxă de exploatare de 3 mii de lei, dar și o redevență minieră estimată la șase procente din valoare producției, plătită trimestrial.
.webp)
