Burduja insistă: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili, însă, în acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă.
Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
"În ultimele zile, am observat o serie de sentinţe publice, pronunţate cu furie proletară de oameni care habar nu au diferenţa dintre watt şi volt. E uşor să manipulezi pe teme legate de energie: subiectul e pe cât de important pentru traiul românilor de fiecare zi şi pentru competitivitatea companiilor româneşti, pe atât de complex. Atacurile dovedesc nepricepere, dar şi panică în faţa obiectivelor şi proiectelor noastre de a securiza independenţa energetică a României. E lesne de văzut pe cine am deranjat, dar fiţi pe pace, mergem până la capăt. De aproape doi ani, spun un lucru de bun simţ. În trilema energetică, ordinea de priorităţi este una singură pentru România: energie sigură, energie accesibilă şi competitivă, energie curată. Asta nu are legătură cu evoluţiile politicii naţionale sau internaţionale, ci cu bunul simţ al unui calcul raţional. Am fost şi voi rămâne consecvent acestui principiu", a notat Burduja.
Ministrul Energiei afirmă că România va continua să investească masiv în capacităţi de producţie din surse regenerabile, pentru că doar aşa se poate obţine un mediu mai curat şi "preţuri corecte la energie pentru toţi cetăţenii".
"Mai nou, sunt atacat că aş fi 'împotriva' tranziţiei verzi. Nimic mai fals. Am atras miliarde de euro din fonduri nerambursabile pentru investiţii în producţia de energie solară şi eoliană, 10.000 MW noi pentru sistemul energetic românesc. Am finalizat anul trecut prima schemă naţională pentru contracte pentru diferenţa (1.000 MW eolian şi 500 MW solar), iar anul acesta vom finaliza a doua schemă similară, pentru o capacitate triplă (3.500 MW). Continuăm să investim masiv în capacităţi de producţie din surse regenerabile, pentru că doar aşa putem obţine un mediu mai curat şi preţuri corecte la energie pentru toţi cetăţenii. Doar anul trecut am pus în funcţiune noi capacităţi de producţie eolian+solar de peste 700 MW, de două ori mai mult decât s-a pus în funcţiune în total din 2016 până în 2023 (8 ani!). Iar anul acesta ne aşteptăm să dublăm acest record", susţine şeful de la Energie.
Sebastian Burduja a enumerat proiectele făcute pentru energia verde a României, respectiv: PNRR investiţia 1 - peste 300 de contracte semnate pentru 1.800 MW noi, noi proiecte în lucru, o parte finalizate şi decontate; PNRR investiţia 2 - apel salvat, contracte semnate pentru producţia de hidrogen verde; PNRR investiţia 4 - contracte semnate, proiecte în execuţie pentru baterii de stocare şi fabrici de baterii şi panouri româneşti, ca să nu mai importăm produse din afara UE cu bani europeni; Fondul pentru Modernizare - 815 milioane euro pentru producţie şi autoconsum energie verde, proiecte în evaluare, peste 2.500 MW; schemele CFD finanţate din Fondul de Modernizare (FM) - 3 miliarde euro, 5.000 MW solar şi eolian; FM - 700 milioane euro pentru parcuri solare în comunităţi, beneficiari instituţii publice; FM - apel stocare în baterii, deschis până pe 17 februarie, 150 milioane de euro.
La toate acestea se adaugă hidrocentralele deblocate după zeci de ani, tot energie curată, programul nuclear, 2.200 MW noi, contracte semnate şi proiecte "puse pe şine", dar şi investiţii în reţelele de transport şi distribuţie etc.
"Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili. În acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă. Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României. Cine zice altfel trebuie să demonstreze public ce va face România fără 2.000 MW producţie în bandă din 2026, aşa cum au hotărât cei care au scris PNRR-ul. Principiul corect este înlocuirea acestor grupuri cu grupuri pe gaz, apoi cu centrale nucleare. Cu adevărat, este important pentru toată Europa să continuăm să ne bazăm pe capacităţi de producţie în bandă care asigură stabilitatea şi securitatea sistemului energetic. Iar dacă administraţia Trump renunţă la obiectivele de climă nu înseamnă că trebuie să facem la fel, ci că dacă nu schimbăm nimic vom pierde şi mai mult din competitivitatea europeană în faţa SUA, China etc. Tranziţia nu înseamnă sacrificiu necondiţionat, ci construcţie pentru viitor. Şi nu putem construi o economie verde cu adevărat puternică fără să avem o fundaţie stabilă. Asta înseamnă investiţii în regenerabile, da, dar şi o utilizare inteligentă a resurselor pe care le avem: gaze naturale, energie nucleară şi, temporar, cărbune", a explicat ministrul.
