Povestea medicului Radu Lupescu, eroul bolnavilor din Franța. Munca lui a fost recunoscută de președintele Emmanuel Macron
Alungat de mineri, când a înțeles că n-are timp de pierdut într-o Românie aflată în degringoladă după Revoluție, un medic român și-a clădit o carieră impresionantă în Franța.
Radu Lupescu este anestezist într-un spital din Strasbourg și, în timpul pandemiei, a fost unul dintre eroii a cărui muncă a fost recunoscută de oficialii statului francez.
Radu Lupescu este unul dintre medicii a cărui muncă a fost recunoscută de președintele Franței, Emmanuel Macron
Radu Lupescu este unul dintre medicii a cărui muncă a fost recunoscută de președintele Franței, Emmanuel Macron, care, prin vocea Ministrului Sănătății, l-a decorat cu Ordinul Național al Meritului, pentru felul în care a organizat în regiunea lui lupta împotriva pandemiei de COVID, dar și pentru toată munca de anestezist din ultimii 25 de ani.
Radu Lupescu: „S-a crezut, la început, că structurile publice vor putea să facă față. Noi am venit și am adus clinici de la stat, am reușit să deschidem 23 de paturi de reanimare și, cu celelalte clinici, locuri de renovare în plus”.
La Revoluție era în anul I la Medicină și a fost unul dintre cei care au mers în spitale să acorde primul ajutor răniților. În acele zile, era convins că România se va deschide către Europa și că totul va fi posibil. A înțeles repede că nu e așa și a ieșit, în ianuarie 1990, să protesteze în Piața Universității în calitate de membru al Sindicatului Studenților la Medicină.
Radu Lupescu: „Când au început primele manifestații în 12 ianuarie 1990, atunci am început să mă duc și eu, și a fost clar că începe manipularea. În 28 ianuarie, fusese o manifestație autorizată și am ajuns noi și au venit cei din partidele istorice. Hurale și vagabonzi și, pe urmă, la manifestații, după 13-15 iunie, mi-a fost clar că nu e direcția bună”.
Când a ajuns în Franța, s-a angajat într-o fabrică
În 1990, a fost translator pentru voluntarii de la Medicina fără Frontiere, iar un an mai târziu, a aplicat pentru viză la Ambasada Franței, în urma unui examen de recunoaștere a limbii franceze, pe care o vorbea foarte bine. În țara care avea să-l adopte, s-a angajat ca muncitor necalificat într-o fabrică. Apoi, a intrat la Facultatea de Medicină, iar în anul I s-a angajat la un azil de bătrâni.
Radu Lupescu: „Am lucrat în uzina pentru pachete de țigări, milioane pe zi, după care am mers în sudul Franței la cules de struguri”.
După absolvire, a lucrat într-un spital de stat, iar, din 2017, conduce Comitetul Medical al clinicii din Strasbourg. La un moment dat, s-a gândit să se întoarcă acasă, pe la începutul anilor 2000. Întâlnirea cu un rezident român, care i-a povestit cum a tratat un pacient, i-a schimbat definitiv decizia.
Radu Lupescu: „Îl las în cameră să aștepte, să vină familia. Când a venit familia să mă vadă, să dea plicul, îl las în cameră și mă întorc să-i dau medicamentele, ca să vadă el ce e durere post operatorie' .Asta e imposibil de auzit pentru cineva format în Franța. Pentru mine este un eșec, înseamnă că nu mi-am făcut treaba. Cum să las să vadă ce e durere, când poate să nu sufere deloc”?
Relația medicului cu pacientul, foarte diferită în Franța comparativ cu România
De altfel, în Franța, relația medicului cu pacientul e definită de reguli clare, dublate de empatie și de bun simț. Este extrem de importantă procedura, e vorba de cum faci ca fiecare pacient să fie unic, să se simtă luat ca o personalitate unică.
În spital au schimbat complet dialogul dintre brancardier și pacientul dus la sala de operație, spre deosebire de România, unde, pe lângă stresul intervenției, mai există și cel al felului în care cadrele medicale se raportează la pacienți. În Franța, sunt atenți la fiecare cuvânt pe care îl adresează.
Radu Lupescu: „Brancardierii care aduc pacienții în blocul operator. Îi ascultam și ne-am dat seama că discursul lor nu e neapărat când îi lasă în fața sălii. „Acum sunteți lângă sala de operație. Curaj! Ne vedem după curaj”. Înseamnă că o să fie ceva complicat dacă trebuie să am curaj. Nu-i spun curaj, îi spun „ne vedem după aceea”. L-am proiectat după intervenție, nu curaj. La revedere”.
Tot pentru confortul pacienților testează noi metode de inducere a anestezie cu impact minim asupra organismului.
Radu Lupescu: „Este ca un aparat pentru jocuri, dar au dezvoltat filme pentru relaxare și utilizăm asta pentru anestezie locală. Pacientul e însoțit într-o hipnoză. În timpul intervenției chirurgicale, pacientul stă relaxat și nu simte nimic”.
Denis Graff, medic anestezist: „Dispozitivul pe care l-am dezvoltat cu alt coleg. Ne imaginăm toate principiile hipnozei prin acest dispozitiv”.
Doctorul Lupescu este căsătorit cu Diana și are trei copii. Vine des în țară și oferă consultanță în sistemul sanitar românesc, care nu-i este străin.
Radu Lupescu: „România are oameni. Totul trebuie pus în muzică. Ce cred că lipsește sunt niște proceduri mai clare, pentru că un medic bun face parte din sistem și acolo se face diferența. Totul e important, de la brancardier”.
Radu Lupescu e unul dintre zecile de mii de doctori plecați spre alte țări, care au înțeles că sistemele sanitare se vindecă prin oamenii lor. Medicul român este, azi, parte din elita medicală a unei țări care își respectă cadrele medicale, care investesc în sistemul de sănătate și care își bazează tratamentele și pe empatie, pe grijă și pe respect față de bolnavi.
Etichete: 1 decembrie, Franta, medic, Paula Herlo,
Dată publicare:
.webp)
