Un sit arheologic de o importanță uriașă a fost distrus de o firmă din Alba Iulia, care lucrase la deszăpeziri
Când obiectele unei descoperiri arheologice sunt distruse sau furate, polițiștii fac cercetări, dar rezultatele întârzie, faptele se prescriu. Ba chiar unele rețele destructurate își primesc ustensilele cu care au lucrat ilegal și își reiau activitatea.
Cel mai grav este când descoperiri importante dispar subit, chipurile distruse de intemperii, iar unii specialiști își dau girul pentru astfel de dispariții.
Dar legislația de la noi lasă loc de interpretări și nu interzice ca un constructor să angajeze direct o firmă de construcții, iar aceasta să contracteze, la rândul ei, un muzeu. Așa s-a întâmplat în judetul Hunedoara, unde constructorul, o asociere de 3 firme din Spania și Italia, a câștigat licitația pentru tronsonul de cale ferată de mare viteză Simeria-Gurasada, ca apoi să dea contractul arheologic unei firme din Alba Iulia, care anterior lucrase la deszăpeziri, spun arheologii.
Arheologul Decebal Vleja, de la Muzeul Național București, acuză că distrugerile au continuat și odată cu noul proiect, când firma din Alba Iulia a făcut lucrări arheologice de mântuială și de ochii lumii. Specialistul de la București declară că firma din Alba a încasat o sumă mare de bani și a plătit o fărâmă muzeului din Alba Iulia.
Decebal Vleja: „Ei au luat bani mulți și au dat muzeului 24 de mii de euro, adică supraveghere câteva zile.”
Contractul include 41 de kilometri de infrastructură şi suprastructură feroviară și trece și pe lângă Deva, adică prin situl arheologic de la Micia, aflat de anul trecut în patrimonial UNESCO, ca parte din Limesul roman.
La Micia se află un castru și o așezare romană, despre care arheologii spun că ar fi fost a doua ca mărime, în timpul Daciei Romane, după Sarmisegetusa Regia. Așezarea a fost distrusă parțial în comunism, când a fost ridicată termocentrala de la Mintia și tot atunci castrul roman a fost tăiat de calea ferată, în anii 60. Iar când arheologii nu erau la fața locului, muncitorii firmei ar fi distrus iremediabil o parte din zidul castrului, plus o parte din necropole, după ce terenul a fost săpat cu escavatorul.
Culmea e că arheologii de la muzeul de istorie București aveau lucrări arheologice în zonă, împreună cu cei de la muzeul civilizației dacice și romane, de la Hunedoara. Săpăturile începuseră în sit înainte de proiectul de infastructură, iar arheologii celor 2 muzee au avertizat că șantierul va fi unul complex și foarte costisitor și mai mult ca sigur va modifica proiectul căii ferate.
În privința distrugerilor la situl de la Micia, acolo unde au fost aduse trupe de la sud de Dunăre, am cerut un punct de vedere de la Direcția de Cultură Hunedoara, reprezentantul Ministerului Culturii în județ. Am aflat că instituția are un singur arheolog, care confirmă că au existat distrugeri, la care a mers împreună cu poliția.
L-am contactat pe unul din cei doi frați acționari, ai firmei din Alba, care s-a ocupat de studiul arheologic la Micia. Avocat de profesie, a explicat telefonic că oamenii săi au săpat doar în prezența arheologilor și că nu li se poate imputa nimic.
Situl de la Micia, pângărit de atâta amar de ani, a fost doar în proporție de 5% cercetat. Descoperirile de până acum relevă o așezare a oamenilor bogați, care trăiau în lux și opulență, ca la Ostia - lângă Roma, sau ca la Pompei.
Situl de la Micia este important și pentru a înțelege cum trupele auxiliare, aduse de romani pentru a-i învinge pe daci, au influențat ulterior AND-UL românilor.
În România se pot face studii internaționale aprofundate și referitor la populațiile din care se trag dacii și tragii, în general.
Un studiu al cercetătorilor din Helsinki arată că mai toti europenii de astăzi păstrează până la 80 la sută din bagajul genetic al populaţiei Yamnaya, care au părăsit nordul Mării Negre, adica teritoriul actual al Ucrainei. Studiul publicat în 2019 arată că oamenii ar fi pornit migraţia pe două direcţii, unii o iau pe la Nord de Carpaţi, prin Cehia, Germania, Belgia, Olanda, și Norvegia, iar alţii aleg traseul pe la gurile Dunării, trec în Bulgaria, ajung în România, Serbia şi ajung în Câmpia magiară. Aceste analize de genetică au arătat că fondul străvechi din Nordul Mării Negre est eprezent puternic în fondul actual al civilizaţiei occidentale. Alin Frânculeasa este arheolog specializat pe tumulii din Prahova și sud-estul României, tumuli care nu sunt altceva decât necropole ale oamenilor care trăiau aici acum 5 mii de ani, cu 3 milenii înainte dacilor și romanilor.
În AND-ul nostru se vede și influența slavică de mai târziu, secolele 1-4. Purtăm în gene urme asemănătoare cu populația din Macedonia, Serbia, Croația sau Bosnia.
Descărcările arheologice sunt obligatorii și în cazul proiectelor imobiliare din zone cu multe vestigii. O situație halucinantă se găsește în buricul orașului Alba-Iulia. Pe strada Dimitrie Cantemir, in perimetrul UNESCO, săpăturile pentru fundația unui hotel de 4 stele au scos la iveală o vilă romană impresionantă. Arheologii muzeului Alba s-au ocupat de spăptura preventivă și au identificat și filmat o descoperire importantă. Se păstrau foarte bine zidurile vilei, care includea o termă romană, și s-au găsit inclusiv pavajele și alte obiecte de cult, de la locuința de secol 2. Anca Timofan, e arheologul care s-a ocupat de acest sit. Povestește că, după descoperire, i-a anunțat pe cei cu șantierul că trebuie să își modifice proiectul, adică zona fundațiilor trebuia schimbată, iar vestigiile puteau fi puse în valoare, în carcase transparente. Dar, cel mai important, ar fi trebuit să fie conservate la fața locului. Nu s-ar fi întâmplat așa, iar cei de la muzeu au sesizat poliția că multe dintre ziduri au dispărut, în doar 2 luni, vara trecutră. Șantierul a continuat, fără ca proiectul să fie încurcat, și imobilul are acum mai multe etaje.
Anca Timofan a filmat situl pentru muzeu, astă toamnă. A documentat cum arăta locul, cât de bine se prezentau vestigiile. Afirmă că beneficiarul imobilului, care va face parte dintr-un lanț international hotelier, ar fi declarat la poliție că zidurile au fost deteriorate de niște ploi abundente, astă vară, fără vreo intervenție umană.
Ba mai mult, au obținut un document de la Direcția pentru Cultură Alba, în care se precizează că doar fenomenele naturale au afectat situl. Am cerut explicații de la directorul direcției care s-a pronunțat în acest caz.
Nu chiar "datorită", cum se justifică directorul, ci …"din cauza" ploilor a fost poziția oficială, din raportul de expertiză. Este însă cel puțin ciudat cum au reușit aversele să ducă la dispariția în totalitate a unor ziduri de piatră, deși la nici 50 de metri de zona șantierului, este un alt sit, neafectat. O altă locuință romană, ale cărei ziduri zac descoperite de ani buni și nu le-au mai distrus intemperiile. Și de acest loc s-a ocupat tot echipa de la muzeu, iar arheologii spun că proprietarul nu a mai construit nimic, după ce i s-a pus în vedere că terenul are o descoperire importantă, care trebuie conservată.
Poliția din Alba încă cercetează cazul, la aproape un an de la sesizare.
România l-a dat pe Emil Racoviță, părintele speologiei, și avem descoperiri de pe urma cărora nu doar românii, ci toată omenirea poate cunoaște mai mult. Despre strămoși, despre noi, despre genomul uman, despre cum și cât suntem influențați de oameni și obiceiuri din trecut. Cu o condiție – să NU conservăm în purul stil românesc, cu dispariții subite, furt mascat și afectări iremediabile.
