Noul sezon România, te iubesc! începe duminică, de la ora 18:00. Rareș Năstase este cel care deschide seria investigațiilor și prezintă o anchetă despre realitatea stațiunilor balneare din țară.

Ne uităm înmărmuriți la imaginile din Turcia. Și? Și ce facem? Păi, nimic.

Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.

Crescută printre tablouri, sculpturi, artiști și muzee, mai târziu bursieră în Danemarca și la Londra, Ioana Ciocan a decis să se întoarcă în România, unde de mai bine de zece ani organizează unul dintre cel mai mari evenimente culturale.  

Îşi doresc să schimbe România şi, de ce nu, o bucăţică de lume. Să adune în jurul lor oameni cu aceleaşi valori, cu idei şi iniţiativă, să formeze o masă critică pentru viitor.

Un grup de mileniali școliți prin străinătate s-au întâlnit la Berlin, de unde sprijină organizații neguvernamentale de la noi.

Să visezi că te așezi deasupra lumii ca să-i construiești arhitectura viitorului este credința care a dus la Paris doi tineri, acum zece ani. Au pornit de la zero, iar, azi, proiecte importante ale arhitecturii mondiale au în fundație și numele lor.

Artistul trebuie să facă legătură între cer şi pământ. Acesta e crezul violonistului Alexandru Tomescu, iar pentru a-l duce la îndeplinire şi-a făcut o adevărată misiune din a-i apropia pe români de artă, cultură, de frumos.

Este doctor în matematici, școlită în Statele Unite, dar și specialistă în inteligență artificială, aplicată în mediul de afaceri.

Cu umor fin şi ironie, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români la nivel mondial, ne pune prin desenele lui în faţă o oglindă în care să ne privim şi, dacă înţelegem, să şi schimbăm ceva.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 70, în care invitat a fost Cosmin Savu care ne vorbește despre situația României în ceea ce privește industria de armament în contexul în care la București sunt în desfășurare întâlniri NATO.

Finlanda la adăpost, partea a III-a. Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.  

Finlanda la adăpost, partea II. O legislație puternică, dar mai ales încrederea între cetățeni și autorități, au făcut din Finlanda o țară performantă economic și stabilă.    

Finlanda la adăpost, partea I. ​Au trecut câteva luni de când războiul amenință granițele Europei. Vieți omenești curmate, orașe întregi ruinate, comunități distruse. Istoria se repetă sub ochii noștri, iar pericolul nu se îndepărtează.  

”România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 13 noiembrie 2022  

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 69, în care invitată a fost Camelia Donțu, realizatoarea campanei ”Fonduri europene-succese românești”.      

Avem în România resurse minerale la care mulți râvnesc, dar puțini se încumetă să le exploateze fără forme legale, adică fără aprobarea instituțiilor statului.  

Cu fonduri europene, cei care fac voluntariat au acum ocazia să-și transforme binele într-o afacere, cu condiția să reinvestească profitul și să susțină persoanele defavorizate.  

Deși autoritățile se laudă cu IT-iștii noștri, realitatea din teren este cu totul alta. Rămânem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanță digitală, atât în sistemul public cât și în cel privat. 

”Oraș românesc, bani europeni”. Uniunea Europeană ne dă alte 31 de miliarde de euro să ne facem viață mai bună prin investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare sau energie verde.  

Suntem în plină criză energetică în care, teoretic, fiecare stat caută soluții pentru a produce energie cât mai eficient.

”România, naufragiu pe Dunăre”, PARTEA A III-a. Canalul Dunăre Marea Neagră este motivul pentru care porturile Constanța și Midia au o importanță strategică la nivel european.  

„România, naufragiu pe Dunăre”, partea II. Vară de vară Dunărea se blochează.  

„România, naufragiu pe Dunăre”, partea I. Astăzi mergem pe Dunăre. Fluviul este în realitate cea mai mare autostradă care traversează România.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 68, în care vorbim despre cine ar trebui să pună în aplicare soluțiile și care ar fi sursele de finanțare pentru problema gunoaielor, care acoperă, la propriu, România.

Cosmin Savu, Mihai Lupu și Grațian Mihăilescu, fondatorii UCAB – o echipă implicată în proiecte nonguvernamentale – iau parte la o călătorie spre Vestul Africii, unde vor duce echipamente pentru educație și le vor dona comunităților locale.

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 6 noiembrie 2022

„Oameni și gunoaie”, partea III. Otrava care se scurge în râuri, de pe iazurile de decantare, levigatul care se infiltrează în pământ şi ajunge în râuri, norii de praf cu particule periculoase, nu reprezintă un pericol pentru autorităţi.

„Oameni și gunoaie”, partea a II-a. Pasarea răspunderii e sport naţional. Autorităţile maramureşene nu fac excepţie, ba dimpotrivă.

„Oameni și gunoaie”, partea I. Vorbim despre o incompetență care sufocă în gunoaie o zonă istorică: Maramureșul.  

Maramureșul istoric este sufocat de gunoaie. Ani la rând, autoritățile de acolo nu au fost în stare să construiască o groapă de gunoi. Bani au avut, din fonduri europene, dar i-au aruncat într-o râpă care se tot surpă.  

Partea a III-a - ”Ne apără Dumnezeu”. Din regimul comunist s-au moștenit capacități industriale care ar fi putut fi reformate, dar și reflexe de tip vechi și secret prin care cei aflați în funcții de conducere vor să ascundă realitatea.    

„Ne apără Dumnezeu”, partea a II-a. Peste 220.000 de oameni lucrau, înainte de 1989, în industria de apărare. Astăzi, mai sunt puțin peste 10.000 în câteva fabrici care mai produc.

„Ne apără Dumnezeu”, partea I. Vremurile pe care le trăim, au nevoie de măsuri excepționale în domeniul apărării.  

„Prostie pe datorie”, partea a II-a. Zece milioane de euro stau blocate într-un centru de agrement care ar fi trebuit să aducă la viață orașul Predeal.

„Prostie pe datorie”, partea I. Cum să pierzi miliarde de euro, fonduri nerambursabile? Să iasă la tablă România!  

„Prostie pe datorie”, partea a III-a. Eficientizare energetică, refacerea infrastructurii rutiere și de transport public, școli și cartiere modernizate.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 67. Soluțiile pentru abandonul școlar încep să funcționeze imediat, și pot avea efecte toată viața.

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 16 octombrie 2022

„România eșuată”, partea a II-a. Părăsirea timpurie a școlii ne pune la coada clasamentului european. Avem o rată a abandonului de aproape două ori mai mare decât media europeană și de cinci ori mai mare decât rata multor state moderne.    

„România eșuată”, partea I. La sate, unul din patru elevi dintr-o generație de nouă ani, cât durează ciclul primar și gimnaziul, renunță la școală. Abandonul școlar, în cifre atât de mari, este forma finală a eșecului în sistemul de învățământ.  

„România eșuată”, partea a III-a. În toate ciclurile de învățământ a crescut abandonul școlar, iar generațiile de copii care renunță acum la școală au acasă părinți pentru care, de asemenea, educația nu a fost prioritară. 

Când modelul nu vine de acasă, ar trebui să apară la școală. Când însă copilul nu mai ajunge la școală, atunci știi că viitorul comunității, al societății, e compromis. Eșuat.

„Port la marea nepăsare”, partea a III-a. Tot în port, CFR Marfă deține propriul terminal feroviar cu căi ferate, propria dană, spații mari de depozitare și cu ieșire la apă adâncă, unde pot acosta vapoare de mare tonaj. Un sistem integrat tren-vapor.

Port la mare nepăsare. Partea 2. Încă de acum 100 de ani portul Constanța a fost gândit că un port feroviar. Era un complex sistem cu sute de kilometri de linii de cale ferată şi triaje uriaşe, lăsat la cheie de comunişti înainte de revoluţie.

Port la mare nepăsare. Partea 1. Mergem în Portul Constanța. Compania de stat a devenit un obiectiv strategic la nivel mondial după ce a început invazia Ucrainei.

Duminică, România, te iubesc! ajunge în portul Constanța, devenit un punct strategic la nivel mondial după începerea invaziei Ucrainei.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 66. Alex Dima a fost invitat pentru a discuta despre urmările schimbărilor climatice și despre cât de afectată este România de acest fenomen.