Redefinirea dragostei la Generația Z: între rezistența la normele sociale și găsirea iubirii. „Noi ne puneam frână, ei nu”

Presiunea socială, educația de acasă și cultura în care trăim, toate contribuie la gestionarea relațiilor tinerilor din ziua de azi. Generația Z, alcătuită din persoane născute între anii 1997 și 2012, se află într-o perioadă crucială a vieții lor, în care navighează prin provocări și transformări complexe, își caută iubirea și echilibrul dintre viața personală și carieră.

„Când faci un copil?” sau „când te căsătorești?” sunt întrebări respinse de tinerii din Generația Z. Fie că sunt încă în căutarea iubirii, fie că sunt într-o relație sau preferă singurătatea, senzația generală a tinerilor din ziua de astăzi este că o relație este mai mult decât o condiție socială. Pentru ei este ceva mult mai intim, care însă nu reprezintă o presiune și preferă să aștepte momentul potrivit, decât să se implice într-o relație doar pentru a se conforma normelor sociale, după cum susține psihoterapeutul Oana Nicolau care a acordat un interviu pentru Știrile PRO TV.

Într-o lume în care prioritățile și valorile se schimbă rapid, găsirea unei conexiuni autentice cu o persoană pentru o relație de durată este o provocare semnificativă. De la presiunea de a se conforma standardelor sociale și de a se potrivi în tiparele impuse de mediul social în care trăiesc, până la echilibrul delicat între independență, carieră, pasiuni și implicarea într-o relație, tinerii se confruntă cu multiple obstacole în găsirea fericirii.

În plus, schimbările tehnologice rapide și omniprezentele medii sociale au transformat modul în care interacționăm și ne formăm relațiile, iar asta resimt și cei din Generația Z. În ziua de azi relațiile amoroase au căpătat alt sens și o altă dinamică, motiv pentru care tinerii se luptă să găsească echilibrul între viața personală și carieră.

Citește și

Mesaje de Ziua Îndrăgostiților. Ce să-i scrii de Valentine's Day persoanei iubite

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Pentru a înțelege mai bine dinamica vieții tinerilor din Generația Z și impactul pe care îl au relațiile în viața lor, am stat de vorbă cu psihoterapeutul Oana Nicolau.

R.H: Este Valentine’s Day și vrem să înțelegem care este impactul iubirii asupra sănătății noastre mentale și fizice. Care crezi că este importanța acestei sărbători pentru noi, românii? Cum putem să sărbătorim Valentine’s Day?

O.N: „În ultimii ani Valentine’s Day a devenit o sărbătoare destul de populară și în România. Ceea ce pe mine mă bucură este nu neapărat Valentine’s Day în sine, ci faptul că găsim motive să sărbătorim, indiferent ce. Cu atât mai mult, cred că este foarte fain că putem să sărbătorim iubirea. Sigur, eu sunt de părere că ar trebui să celebrăm iubirea în fiecare zi, atunci când suntem într-o relație, nu să așteptăm o zi specială cum ar fi Valentine’s Day, dar cu atât mai mult, dacă avem la dispoziție această zi, de ce să nu profităm de ea?”.

R.H: Cum pot cei care sunt singuri să treacă mai ușor peste o zi ca aceasta, în care este celebrată iubirea și relația cu partenerul de cuplu?

O.N: „Poate fi greu pentru cei care nu sunt într-o relație, mai ales că văd peste tot inimioare și energia aceasta a iubirii. Ceea ce le recomand eu ar fi să se strângă într-un grup de prieteni - că sunt fete, că sunt băieți, că sunt amici - și să celebreze ceva. Orice. Poate prietenia dintre ei. Să iasă se petreacă timp împreună, să nu stea singuri acasă să se uite pe social media sau mai știu la ce filme siropoase, care ar putea mai rău să-i ducă într-o stare negativă, ci mai degrabă să iasă din casă, se vadă cu prieteni, să petreacă o zi ca și când ar ar celebra ceva ce important pentru ei”.

R.H: Din punct de vedere al relațiilor de cuplu, există modele de comportament sau mentalități pe care le-ai văzut, să zicem, greșite în rândul tinerilor? De exemplu, verificarea partenerului sau monitorizarea rețelelor de socializare.

O.N: „Am am întâlnit tot felul de comportamente. Partea aceasta cu controlul este destul de frecventă, din păcate, și asta vine pe un fond de nesiguranță, nesiguranță în plan personal și nu neapărat nesiguranță în relația cu cu partenerul de cuplu. Nu este ceva ce încurajez. Dacă sunt persoane care se regăsesc în aceste tipuri de comportament, cel mai bine ar fi să stea puțin de vorbă cu ei și să vadă ce anume îi face să dezvolte astfel de comportamente. Sunt situațiile în care partenerul real a făcut anumite lucruri, a călcat strâmb într-o formă sau alta și atunci sigur că apar aceste suspiciuni. Dar dacă partenerul nu a dat semne de infidelității, că până la urmă asta e teama care apare, atunci hai să stau puțin de vorbă cu mine, să văd ce anume mă face să fac asta, unde e, de fapt, nesiguranța. Este despre el, în legătură cu el, sau are legătură cu propria persoană, cu o slabă încredere în propria persoană”.

R.H: Cum fac tinerii față întrebărilor incomode de genul „când îți faci o relație?” sau „când faci un copil?”?

O.N: „Cel mai simplu mod este să să ignori genul acesta de întrebări și să ignori persoanele care-ți adresează astfel de întrebări. Dacă sunt persoane pe care nu poți să le ignori, poate e mama, tata, oameni din familie, atunci pur și simplu chiar trebuie să mergi să să ai o discuție serioasă, în care să spui „uite, eu mă simt în acest fel în momentul în care tu vii să-mi spui asta sau mă întrebi asta”. Să vorbești despre felul în care te simți, să spui „Îmi doresc foarte mult să nu mai avem acest gen de conversație. În momentul în care voi avea un partener sau voi avea niște planuri în direcția pe care tu o cauți, o să vin și o să-ți vorbesc despre asta. Până atunci te rog mult să vorbim despre altceva”.

R.H: Îmi imaginez că genul acesta de întrebări pe care le primesc cei tineri sunt incomode și este greu de avut o discuție cu părinții. Poate tânărul respectiv nu dorește sau nu simte nevoia să-și facă o relație sau poate este într-o perioadă în care își dorește să exploreze.

O.N: „Poate că are alt gen de preocupări la momentul respectiv. Este ceva care mi se întâmplă și mie personal în relația cu băiatul meu cel mare, care are aproape 17 ani și care momentan nu are o relație și, recunosc, că m-am găsit în poziția în care să mă întreb dacă nu există interes pentru nicio fată, în sensul că am vrut să văd dacă se întâmplă ceva cu el și are nevoie de suport. Într-o anumită formă, el este preocupat de altceva, este preocupat de școală, este pe cale să devină antreprenor, face jiu jitsu, este foarte preocupat de sport și mi-a spus „mama, eu în acest moment al vieții mele nu am chef de o relație”. Dau acest exemplu personal pentru că înainte să mergem să întrebăm și să punem această presiune pe copiii noștri, pe tineri, hai să vedem mai degrabă ce se întâmplă în viața lor și cum cum se desfășoară viața lor. Au alte preocupări, timpul lor este încărcat cu altceva, au alte priorități. Pentru că dacă doar adresăm o întrebare, clar putem să punem chiar o barieră în relația pe care o avem cu copilul”.

R.H: Un părinte nu trebuie să se simtă incomod pentru faptul că copilul lui nu are o relație și nu trebuie să-și facă griji în sensul acesta?

O.N: „Nu. Sigur că noi, ca părinți, ne dorim tot ce este mai bine pentru copiii noștri și în viziunea noastră poate considerăm că avea o relație este ceva bine, este ceva care trebuie să se întâmple. Dacă copilul nu simte asta în acel moment al vieții lui, atunci de ce să venim noi ca părinți și să punem această presiune? Pentru că până la urmă ei au nevoie să se dezvolte în modul în care consideră ei că este bine pentru ei și nu în modul în care vrem noi și ne așteptăm noi ca ei să se dezvolte”.

R.H: În același timp, poate sunt și tineri care își doresc o relație, simt nevoia de iubire, dar nu găsesc un partener. În această categorie se regăsesc și cei din Generația Z.

O.N: „Se regăsesc, da. Pare că cei din Generația Z sunt puțin mai pretențioși. Tinerii aceștia din Generația Z sunt foarte preocupați de propria persoană și investesc foarte mult în dezvoltarea lor, ca indivizi și atunci nu acceptă foarte ușor pe cineva doar de dragul de a fi cu cineva și caută să fie cu cineva asemeni lor. Poate că de aceea există și această dificultatea de a se găsi unii pe ceilalți”.

R.H: Sfatul tău pentru ei, pentru a-și găsi jumătate, care este?

O.N: „De exemplu, să fie deschiși, să experimenteze și să nu ia nicio primă întâlnire ca fiind o relație, ci să ia o primă întâlnire ca pe o experiență care îi poate ajuta pe mai departe în relația pe care o vor dezvolta la un moment dat. Îi încurajez foarte mult să investească în ei, exact așa cum o și fac și încurajez foarte mult să o facă”.

R.H: În ceea ce privește viața intimă, ai observat diferențe între generații? De cum abordează tinerii din ziua de azi acest subiect și de cum abordau părinții lor.

O.N: „Sunt mai deschiși și poate că noi, generația mea, am interpretat asta ca fiind un pic superficial. Faptul că ei sunt mai deschiși să se arunce în niște relații intime. Pe vremea noastră așteptam, trebuia să se construiască relația până să ajungem în punctul acela, ei cumva pare că sar peste niște etape și putem interpreta foarte ușor asta ca fiind superficialitate, dar, de fapt, ei fac foarte mult lucrurile în funcție de ceea ce simt. Se lasă foarte mult ghidați de ceea ce simt. Noi ne puneam frână foarte mult pentru că „nu se cade”, „trebuie să aștepți”, „nu e frumos”, „e rușine”. Nu e. Ei nu cresc cu cu acest gen de mesaje și se ghidează după felul în care simt și da, unii aleg să aibă niște relații intime foarte repede, alții aleg să aștepte. Dar este în funcție de fiecare individ și de felul în care e construit fiecare individ”.

R.H: Ar trebui să îngrijoreze faptul că un tânăr privește cu superficialitate viața amoroasă?

O.N: „Noi am putea să interpretăm așa. Dacă stai de vorbă cu ei, n-ar spune că o fac cu superficialitate. E ușor din afară să-i privim în felul acesta. Nu, nu cred că ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că eu cred că fiecare generație vine cu un plus și asta se numește evoluție. Până la urmă, de la o generație la alta suntem altfel, ne dezvoltăm diferit, dar într-un proces de evoluție. Nu aș privi ca fiind ceva negativ, ci mai degrabă cu deschidere. Poate că uneori nu înțelegem comportamentul lor, dar hai să le dăm o șansă și să vedem ce poate să iasă bun din asta”.

R.H: Care este plusul Generației Z? Cum iubesc tinerii?

O.N: „Că se lasă ghidați de ceea ce simt și dacă simt să intre într-o relație, o fac. Dacă simt să iasă dintr-o relație, o fac. Un minus ar fi că poate nu au suficientă răbdare și este ceva ce caracterizează această generație. Lipsa de răbdare poate fi un minus, iar aici poate ar fi nevoie ca ei sălucreze. De altfel, preocuparea pentru pentru ei în plan personal și faptul că țin cont de ceea ce își doresc, faptul că se ridică și spun clar și răspicat ce își doresc, lucru pe care noi nu îndrăzneam să-l facem, asta mi se pare minunat”.

R.H: Vorbeai și de acei pași care ar trebui urmați într-o relație. Crezi că sunt importanți?

O.N: „Eu cred că sunt importanți. Sunt importanți atunci când, real, ne dorim o relație. Unii tineri poate nu își doresc neapărat o relație, ci poate își doresc să aibă cu cine să meargă la mare într-un weekend. Deci nu neapărat o relație. Vor un partener pentru trei zile. Atunci nu-s importanți acești pași. Însă, pentru cei care își doresc real să-și construiască o relație în adevăratul sens al cuvântului, clar sunt necesari acești pași. Să luăm lucrurile treptat, să ne cunoaștem, să ne descoperim unul pe celălalt în diverse contexte și mai apoi să vedem dacă avem o compatibilitate și dacă putem să construim ceea ce ne dorim”.

R.H: Poți să ne oferi un sfat general valabil pentru cei care astăzi sărbătoresc Valentine’s Day, dar și pentru cei care nu consideră că 14 februarie este o zi importantă?

O.N: „Pentru Valentine’s Day le doresc să celebreze cât mai frumos, să-și celebreze iubirea dintre ei, să facă lucruri, să petreacă un timp de calitate, oricât de scurt sau de lung ar fi acesta. Să își ia momentul acela în care să celebreze iubirea dintre ei. Nu mă refer neapărat la cadouri sau lucruri de genul acesta, deși se obișnuiește să ne luăm și cadouri. Nu cred că asta e important, ci mai degrabă conexiunea pe care o realizăm prin celebrare iubirii dintre noi. Pentru cei care nu sunt într-o relație, le doresc să celebreze viața sau prietenia sau orice altceva important pentru ei. Pentru o persoană care nu are prietenii aproape, să-și ia câteva ore personale - să meargă în parc, să meargă la un SPA, să meargă la un film, să meargă să-și cumpere ceva frumos, să facă ceva pentru propria persoană astfel încât să se simtă bine, să celebreze ceva. Îmi celebrez propria persoană”.

R.H: Și iubirea de sine. 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"